Republica Moldova, un stat cu doua limbi, doua mitropolii, doua identitati etnice si doua... Craciunuri - pe stil vechi si nou.

Din peste 2 miliarde de crestini din lume, doar circa 1%, printre care si rusii, celebreaza Craciunul pe stil vechi, adica pe 7 ianuarie.

Craciunul pe stil nou, in pofida perceptiei publice, este o chestiune recenta in Republica Moldova, din 2013, cand a fost oficializat printr-o conjunctura politica favorabila. Protagonistul este deputatul Valeriu Munteanu, de al carui nume se leaga si oficializarea limbii romane, dar si solicitarea de anulare a neutralitatii.

Valeriu Munteanu a raspuns cu amabilitate invitatiei noastre si ne-a dezvaluit cum a trecut prin Parlamentul de la Chisinau o lege careia multi nu-i dadeau nici cea mai mica sansa:

Cum a fost oficializat Craciunul pe 25 decembrie in Republica Moldova

Incepand din aprilie 2013, in Parlamentul Republicii Moldova erau doua fractiuni liberale: una formata din sapte deputati plecati de la PL si aflata la guvernare, si alta compusa din cinci deputati, condusa de mine si aflata in opozitie.

Prin 2010, eu inregistrasem un proiect de lege pentru oficializarea Craciunului pe 25 decembrie. Pe atunci, 25 decembrie era zi lucratoare, iar cei care sarbatoreau Craciunul pe stil nou (in special orasenii si tinerii) erau obligati sa se supuna programului oficial impus de autoritati.

Am propus in mai multe randuri acest proiect spre votare, dar nu a intrunit consens in interiorul arcului guvernamental. Cei de la PLDM (Filat) si cei de la PD (Lupu) se impotriveau spunand ca "nu este timpul" si ca astfel „vom crea nemultumiri in societate".

In decembrie 2013, mai exact pe 19 decembrie, a venit in Parlament bugetul de stat. Cei din arcul guvernamental nu aveau voturile necesare - majoritatea parlamentara era la limita (53 de deputati, la o majoritate necesara de 51 de deputati pentru legiferare, plus ca in acele zile mai multi deputati din majoritate erau plecati in deplasari, altii erau bolnavi, iar altii blocau bugetul pe motiv ca nu obtineau ce aveau ei nevoie).

Atunci, Valeriu Strelet (liderul fractiunii PLDM din Parlament, cea mai mare, cu 32 de deputati) a venit la mine si m-a rugat sa votam bugetul in prima lectura. Fara sa ezit si fara sa am consimtamantul colegilor liberali, am spus ca votam bugetul neconditionat, in trei lecturi, daca majoritatea include pe ordinea de zi si voteaza in aceeasi zi proiectul nostru cu oficializarea Craciunului pe 25 decembrie.

Zis si facut.

Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi, prezentat de mine si dezbatut in sedinta. Comunistii lui Voronin au facut parada, s-au opus vehement, au cerut sa vina Mitropolitul Vladimir in plenul Parlamentului sa ne stropeasca cu agheasma, au solicitat sa prezentam un acord scris al mitropoliei... Dar pentru ca majoritatea parlamentara avea interesul sa treaca bugetul de stat in prima lectura, au curmat repede dezbaterile si au votat legea noastra, tot in prima lectura.

Era in zi de joi. A fost ca un trasnet.

Presa a preluat informatia si a prezentat-o ca un fapt implinit, au titrat cu totii: "Legea Craciunului a trecut", „Avem Craciun pe 25 decembrie".

Dar nu era asa. Legea era votata doar in prima lectura, si daca nu se vota in doua lecturi, ar fi ramas la modul declarativ.

In seara acelei zile a avut loc sedinta fractiunii PLDM, la care a participat si liderul Vladimir Filat. Din spusele colegilor liberali-democrati, acesta i-a mustrat aspru pe deputatii sai ca au acceptat scenariul liberalilor (care la acea vreme il criticau vehement pentru mai multe derapaje), aducand pe agenda publica, un subiect care ar putea sa provoace nemultumiri sociale si reactii puternice din partea bisericii, subordonate Moscovei.

Indicatia a fost ca legea sa fie blocata in lectura a doua si, astfel, sa nu mai prinda viata.

A doua zi dimineata, a fost o noua sedinta de Parlament, unde s-a apropiat de mine deputatul liberal-democrat, Valeriu Ghiletchi, un pastor baptist, care a zis: "Valeriu, trebuie sa incheiem ce am inceput ieri, or, indicatia de la partid a fost ca legea sa fie blocata in mod delicat".

Atunci, impreuna cu domnul Ghiletchi (care nu era membru de partid si isi permitea pe mai multe subiecte sa aiba pozitii dizidente), am convenit ca dumnealui sa vorbeasca cu domnul presedinte al Parlamentului, Igor Corman, care, la inceputul sedintei, sa propuna la vot, in lectura a doua, proiectul nostru de lege, spunand ceva neutru: "propun spre a fi votat in lectura II proiectul nr..., este un proiect tehnic si nu necesita discutii pentru lectura a doua".

Faptul ca nu ieseam eu la microfon, ci domnul Ghiletchi, nu ar fi starnit nemultumire sau suspiciuni ca urmeaza a fi votata legea Craciunului in lectura finala.

Zis si facut. Ghiletchi a iesit la microfon, a propus introducerea pe ordinea de zi si automat votarea. Igor Corman, care modera sedinta, a fost de acord cu scenariul nostru (trebuie sa amintesc ca Igor Corman a fost timp de 8 ani ambasadorul Republicii Moldova la Berlin si nu era un opozant al acestei idei, chiar daca partidul dumnealui - PD -cerea o politica mai rezervata in aceste probleme).

In cateva secunde, fara ca multa lume din sala sa inteleaga despre ce este vorba, iar altii acceptand tacit scenariul, legea a fost votata in lectura finala, semnata ulterior foarte repede de presedintele Parlamentului si apoi promulgata fara probleme de presedintele Timofti.

In 25 decembrie 2013 pentru prima data a fost sarbatorit de catre toti basarabenii, in mod oficial, Craciunul pe 25 decembrie.

Trebuie sa spunem, ca in paralel, in calendar a ramas si data de 7 ianuarie, Craciunul pe stil vechi, insa e o certitudine ca din 2013, de cand Craciunul pe stil nou este "oficial", numarul celor care sarbatoresc in Republica Moldova Craciunul pe stil nou creste treptat, in proportii foarte mari.

GALERIE FOTO