Luna va ajunge în acest final de săptămână în poziţia cea mai apropiată de Pământ, urmând să pară mai mare decât este în mod normal. Efectul vizual este impresionant, astfel născându-se numele de „Superlună“, dar există şi consecinţe negative. Un exemplu: nivelul mareelor ar putea creşte cu până la 42%.

Luna se va afla la cea mai apropiată distanţă de Pământ sâmbătă, începând cu ora 18:35 (ora României), când va fi cu 14-30% mai strălucitoare ca de obicei, anunţă GÂNDUL. Astfel, românii nu vor putea admira Superluna de la început. ANTENA3 afirmă că distanţa Lunii faţă de Pământ variază deoarece orbita satelitului nostru natural este ovală. Distanţa între perigeu şi apogeu (când Luna este cel mai departe de Pământ) este de aproximativ 50.000 de kilometri.

În ultimii 60 de ani, afirmă CLICK, aceste Superluni au influenţat evenimentele meteo, ori de câte ori au avut loc: în 1955, 1974, 1992, 2005 şi 2011. Ultima apropiere periculoasă a Lunii de Pământ a fost în 19 martie anul trecut. Înainte cu o lună au început catastrofele. La 22 februarie, un cutremur de 6,3 pe Richter care a lovit oraşul Christchurch, din Noua Zeelandă, şi a făcut sute de victime. La 7 martie, s-a petrecut cea mai mare erupţie din ultimii 14 ani a vulcanului Kilauea din Hawaii. La o zi distanţă, în insulele Solomon, a avut loc un cutremur de 6,6 pe Richter.

Perioada neagră, mai aminteşte CLICK, a culminat în 11 martie când un cutremur cu magnitudinea de 8,9 grade, urmat de un tsunami devastator, a lovit Japonia. Peste 13.000 de persoane au fost ucise în dezastru. Şi în 1974, de Crăciun, anunţă ANTENA3,  un ciclon a devastat o bună parte din continentul australian, tot când luna era la perigeu. ADEVĂRUL susţine însă că este vorba doar de unele „teorii ale conspiraţiei“ şi că nu există o legătură directă între Superlunile din trecut şi dezastrele naturale produse în anii respectivi.

GALERIE FOTO