Cazul spionului rus prins pe aeroport ridică o serie de întrebări. Mai ales modul de operarare al acestuia, care sfidează logica şi aduce mai mult cu filmele anilor ’60.

Pe 19 octombrie, un cetăţean rus în vârstă de 42 de ani, a fost prins pe Aeroportul Henri Coandă, având asupra sa documente clasificate şi hărţi despre mai multe zăcăminte de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă, mai precis despre zăcământul ”Suvorov”. Procurorii au luat, în cazul cetăţeanului rus, măsura interdicţiei de a părăsi oraşul Bucureşti.

Deşi a trecut o săptămână de la incident, ancheta privind documentele secrete emise de Iprochim către un cetăţean rus este învăluită în mister. Atât procurorii cât şi SRI încă analizează în ce măsură informaţiile găsite asupra cetăţeanului rus sunt clasificate. Anchetatorii susţin că directori din Iprochim au divulgat către persoane din mediul de afaceri din Rusia, informaţii secrete, referitoare la zăcămintele de cupru.
 
Cuibul de spionaj
Sediul firmei IPROMIN, ai cărei angajaţi sunt acuzaţi că au pasat unor oameni de afaceri ruşi documente clasificate cu informaţii referitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare, se află în fundul unei curţi modeste, într-o casă veche, nerenovată, pe Bulevardul Dacia.

Imobilul nici măcar nu se vede din stradă. Pancarta cu numele firmei e foarte mică, iar pentru a citi ce scrie pe ea trebuie să ai ochi de vultur. Se poate vedea doar dacă te cocoţi pe gard. Curtea e în formă de „L” întors şi e pavată cu ciment. Ieri, la prânz, singurul suflet care bântuia prin curte era un pui de motan. Holul casei era sărăcăcios, iar biroul unde trebuia să fie “Recepţia” arăta modest. Nimic din acest peisaj nu-ţi lasă impresia că intri în sediul unei firme care are pe mână secrete de stat despre bogăţiile subterane ale ţării, care valorează sume importante de bani.
   
„Secretele sunt pe Internet”
Inginerul Gabriel Neamţu, directorul executiv al IPROMIN, a declarat pentru EVZ, că nu a fost audiat de către procurori şi că nici măcar nu a fost citat de aceştia. “Eu am aflat despre acest caz astăzi, de la un reporter care m-a sunat pe telefon, ca să-i ofer detalii. Ulterior, am intrat pe internet şi am citit despre incidentul de vinerea trecută, de pe aeroport. Dacă era să fiu unul dintre acuzaţi, bănuiesc că în acest interval mă chemau la audieri. Nici măcar n-am fost citat”, a explicat Gabriel Neamţu.

El susţine că nu există metale rare în regiune şi că toate informaţiile aşa zis clasificate ar fi de fapt publice, pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

„Zăcământul Moldova Nouă deţine zăcământ cuprifer, nu există metale rare. Operăm cu documente clasificate secret de serviciu”, a afirmat Neamţu. El a adăugat ca nu are legături cu oameni de afaceri ruşi şi că poartă discuţii cu o firmă românească.

„Ruşii nu au fost aici. Există un investitor român, care vrea să investească şi a luat licenţa”, a precizat şeful IPROMIN. Potrivit siteului MFP, firma a avut anul trecut o cifră de afaceri de un milion de lei şi a înregistrat pierderi de peste 176.000 de lei.

Misterele aşa-zisului caz de spionaj:   
Ce fel de spion este acela care în secolul XXI riscă să plece cu documentele asupra lui şi nu trimite fotocopiile în Rusia, cu ajutorul internetului? Sau măcar prin curier diplomatic, care potrivit uzanţelor nu poate fi controlat?   
De ce au fost lăsaţi în libertate spionul rus şi complicii români dacă infracţiunile sunt atât de grave? Pentru a putea şterge urmele?   
Ce obiectiv strategic naţional este mina Moldova Nouă, dacă a fost lăsată în paragină până a ajuns în faliment? De ce a ajuns pe mâna unei companii străine aflate în legătură cu Moscova?   
Are legătură demisia directorului Tarom, austriacul Heinrich Vystoupil, la doar o săptămână de la numire, cu acest caz? În acest interval singurele evenimente în care a fost implicat Tarom-ul sunt ameninţarea cu bombă, în avionul în care se afla diplomatul rus care a accidentat-o pe studentă şi oprirea spionului, de asemenea rus, pe aeroport.

176.000 de lei a avut pierderi anul trecut firma acuzată că a dezvăluit informaţii secrete.

Bogăţii lăsate în plata Domnului
Zăcământul de cupru de la Moldova Nouă este al doilea ca mărime din România, rezervele de aproape 400.000 de tone existente acolo reprezentând aproape 30% din totalul rezervelor României. La preţul actual al cuprului, de 7.850 de dolari pe tonă, ar fi vorba de o valoare de 3,1 miliarde de dolari, adică aproape 2,5 miliarde de euro. Metalul a fost printre cele mai căutate în ultimii ani pe plan internaţional, mai ales ca urmare a creşterii cererii din China.

Exploatarea cuprului de către stat nu a dat rezultate, iar firma care exploata zăcământul de la Moldova Nouă, Moldomin, a ajuns anul trecut în faliment din cauza datoriilor către ANAF. Astfel a luat naştere o luptă pentru controlul licenţei de exploatare a zăcământului de miliarde de euro. În septembrie 2011, Tribunalul Caraş-Severin a aprobat vânzarea activelor companiei, lucru care s-a şi întâmplat la scurt timp după aceea. Cumpărătorul a fost firma elveţiană Mineco AG, care a plătit pentru active doar 14 milioane de lei. Oficial, firma înregistrată în Elveţia este deţinută de nişte cetăţeni sârbi, dar există bănuieli că în spatele lor s-ar afla de fapt afacerişti ruşi. De altfel, pe siteul oficial al Mineco AG, la categoria companii asociate, regăsim Mineco AG cu birou la Moscova. Sursa: evz.ro

GALERIE FOTO