Afirmăm cu certitudine că, dacă oraşul Dorohoi nu l-ar fi avut pe avocatul Gheorghe Gh. Burghele, învăţământul dorohoian ar fi fost cu cel puţin 20 de ani în urma altor localităţi. În calitatea sa de avocat, senator sau deputat, primar, filantrop a făcut tot ce s-a putut pentru ca Dorohoiul să intre cu mulţi ani mai repede în rândul localităţilor emancipate din România. De altfel, cererea pentru înfiinţarea unei şcoli normale de fete la Dorohoi a fost semnată de un grup de cetăţeni de vază ai oraşului. Alături de semnătura avocatului Gheorghe Ghe. Burghele nu lipsesc semnăturile protoereului doctor D. Gheorghiu, ale directorilor de şcoli Ion Botezatu, C. Lavronschi, Grigore Racoviţă, Ion Nimereanu, ale avocaţilor Gheorghe Săvescu, Eugen Codrescu, Gheorghe Tomaziu (deputat în Parlament), maiorului Aurel Bantaş, a  institutoarelor Elena Cuparencu, Eugenia Scriban ş.a.
  
La înfiinţarea Şcolii Pedagogice de fete din Dorohoi a contribuit mult şi prietenia ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice - dr. C. Angelescu cu avocatul Gheorghe Ghe. Burghele. Acest fapt a şi determinat primăria locală să dea numele acestui ministru şcolii nou-înfiinţate. Să mai adăugăm aici că acelaşi ministru a donat şcolii 4 hectare de pământ.
  
Dr. Aronovici, care locuia pe strada Carmen Sylva la nr. 77 a oferit spre vânzare casele sale pentru instalarea în ele a şcolii pedagogice de fete, propunere ce a fost respinsă.
  
Şcoala Normală de fete „Dr.C. Angelescu” şi-a deschis porţile la 1 septembrie 1925 în clădirea actualei Case de Cultură de pe strada George Enescu.
  
Pentru că marea majoritate a elevelor erau interne, fete venite de peste Prut şi din comunele judeţului Dorohoi, la Şcoala Primară Mixtă nr. 3 „I.C.Brătianu” s-a amenajat o cameră pentru aceste eleve, un spaţiu totuşi insuficient pentru cele 43 de eleve înscrise în clasa a V-a, din care numai 4 erau din Dorohoi. Drept urmare, între 1926-1928, două săli de clasă de la Şcoala Primară nr. 2 de băieţi au fost transformate în dormitoare pentru fetele de la Şcoala Pedagogică.
  
Programa şcolară a Şcolii Pedagogice de fete era foarte încărcată. Elevele aveau nu mai puţin de 17 obiecte săptămânal dintre care amintim obiectele mai aparte ca:  violina, economia casnică, dreptul constituţional şi administrativ.
  
Directoarea şcolii, profesoara Xenia Nicolau, a condus cu mult spirit pedagogic această nouă unitate şcolară. Cu ocazia sfârşitului de an şcolar a organizat expoziţii cu obiecte de lenjerie, rochiţe, cămăşi şi batiste, feţe de pernă, cearşafuri, bluze, pelerine, uniforme şcolare, covoare cu motive româneşti, şorţuri, baticuri etc., multe fiind scoase la vânzare pentru a strânge fonduri necesare supravieţuirii şcolii. Colectivul didactic al şcolii era foarte select. Amintim doar câteva nume: protoereul Grigorescu pentru religie, doctorul Ceapara pentru igienă, domnişoara Botez pentru română şi gimnastică, domnişoara Margareta Calcântraur pentru croitorie.
  
Criza economică a lovit România începând cu anul 1929 cu urmări grele şi în învăţământ. Această şcoală pedagogică de fete, atât de necesară pentru nordul Moldovei, a fost desfiinţată. Şcoala a fost transferată la Beiuş, multe din eleve înscriindu-se la alte şcoli pedagogice din ţară. Abia în anul 1948, Şcoala Pedagogică de fete din Dorohoi a fost reînfiinţată numindu-se la început Şcoala de Aplicaţie în care elevele aveau la practica pedagogică pe experimentatele învăţătoare Ana Alexandru, Olga Vasilescu şi Maria Pahonţu. Directoare a şcolii a fost numită  profesoara Navroteanu, fosta profesoară universitara de limba română, iar printre cadrele didactice aflăm nume de prestigiu ale învăţământului dorohoian: Orest Tofan, Andrieşan Elena, Ştefan Englantina, Mârţ Constantin, Cârlan Petru.
  
Dacă în perioada 1926-1929, adică în cei 3 ani cât a funcţionat iniţial Şcoala Pedagogică de fete în Dorohoi, frecventau doar 10 eleve din oraş şi 111 din alte localităţi, între 1949-1956, din cele peste 100 de absolvente majoritatea erau dorohoience.   
Între anii 1952-1956 (până când şcoala s-a desfiinţat) la conducerea şcolii au fost numite: Faur Ştefania (soţia preşedintelui Tribunalului Dorohoi), Drafta Wilhelmina (care, după desfiinţarea şcolii a trecut directoare la Liceul de fete „Regina Maria”). Având un colectiv didactic de elită, cu un program instructiv-educativ foarte diversificat, elevele ei au participat şi la activităţi extraşcolare. Pe lângă sus-amintitele expoziţii de certă valoare artistică, serbări şi şezători, în condiţiile avântului luat de sportul dorohoian, Şcoala Pedagogică de fete a fost prezentă la mai toate competiţiile  organizate având excelente echipe de volei, handbal, altelism şi o multiplă campioană regională la tenis de masă. Viitoarele învăţătoare erau pregătite multilateral şi aveau la bază cunoştinţe generale din toate domeniile culturii şi civilizaţiei. Toate absolventele acestei şcoli, la locul lor de muncă, s-au dovedit a fi cadre bine pregătite. Foarte multe dintre ele au activat la şcolile din Dorohoi. O pagină de frumoasă amintire în albumul istoric al învăţământului dorohoian a scris buchetul de învăţătoare absolvente ale Şcolii Normale de fete din oraşul nostru: Amărfoaie Elena, Drăgan Virginia, Sârbu Elena, Iacob Adela, Teodorescu Aurica, Nistor Angela, Buiciuc Lucreţia, Atomei Aurora, Epure Viorica care au îndrumat cu deosebit tact pedagogic primii paşi a nenumărate generaţii de copii dornici de a pătrunde în tainele diferitelor domenii de cultură. Prof. Dorina Mandachi

Autor: DorohoiNews.ro

GALERIE FOTO