Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria Învierii Mântuitorului, dar şi diverse ritualuri şi tradiţii religioase. Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii, o veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!", la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul care să fie predominant. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah", care înseamnă „trecere" şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh". Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă în această seară, cu un avion special, la Bucureşti, de unde va fi transmisă în întreaga ţară.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere va începe în jurul orei 23:00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii. La miezul nopţii, preotul va ieşi din biserică şi va chema credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşte.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, preoţii şi credincioşii cântă imnul „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le", apoi se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până la ora 3:00 dimineaţa.

Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mâncate. (Otilia O.)

GALERIE FOTO