Deşi s-a născut la 17 mai 1873 la Vaslui, după absolvirea liceului şi a Şcolii Miltare de la Iaşi şi Bucureşti, Anghel Ţaţomir a fost repartizat la Regimentul 29 Iinfanterie „Dragoş” din Dorohoi, oraş în care îşi va desfăşura întreaga activitate. (Facem o paranteză pentru a sublinia faptul că documentele vremii oscilează între a scrie numele cu ţ sau cu t. Am optat pentru forma Ţaţomir care predomină în toate actele de arhivă ale primăriei Dorohoi).

Regimentul VIII „Dragoş” nr. 29 din Dorohoi a fost înfiinţat la 1 aprilie 1880 şi făcea parte din divizia a 4-a Teritorială prin Înaltul Decret nr. 1104 şi avea în componenţa sa companiile Mihăileni, Mamorniţa, Herţa, Darabani, Rădăuţi şi Săveni. La 1 iulie 1897, Anghel Ţaţomir devine sublocotenet, iar la 7 aprilie 1902, îl aflăm locotenet în cadrul Regimentului 29 Infanterie Dorohoi, în batalionul II, compania a VIII-a, a cărui comandant era căpitanul Dupont Artur, locţiitor Ţaţomir Anghel, aşa cum este trecut în arhiva regimentului. Comandantul regimentului era colonelul Dimitrie Mihăescu. Tot în acest an, 1902, când la iniţiativa primarului Gheorghe Gh. Burghele ia fiinţă Societatea de muzică, gimnastică
şi sport „Vasile Alecsandri”, printre membrii fondatori este înregistrat şi Anghel Ţaţomir, alături de alţi ofiţeri cu idei înaintate: căpitan Anghelichi Alexandru – comandantul batalionului de miliţie, căpitanul Gheorghe Calcântraur, care era comandantul companiei a V-a, locotenentul Gheorghe Vasile, care era
ofiţer cu aprovizionarea ş.a.

În anul 1904, Anghel Ţaţomir a fost mutat ca locotenent în batalionul I, condus de maiorul Ianculescu, soţul scriitoarei Eugenia Ianculescu de Reus. Spre sfârşitul anului, a fost mutat la batalionul III compania 11 (unsprezece), condusă de căpitanul Petală, pe care Anghel Ţaţomir l-a înlocuit. La 19 mai 1909, a fost înaintat la gradul de căpitan. În 1914, când la Dorohoi se înfiinţează cea de a doua unitate militară, Regimentul 69 Infanterie, Anghel Ţaţomir devine comandantul Biroului de Recrutare şi Mobilizare Dorohoi, cu sediul lângă viitorul stadion al oraşului, pe strada Piperescu. Apoi, căpitanul Anghel Ţaţomir a fost trecut la Regimentul 29 Infanterie, în locul lui venind, de la Regimentul 29 la
regimentul 69, căpitanul Mitrescu. În cadrul regimentului 29 condus de locotenet-colonel Pascu, Anghel Ţaţomir a fost numit comandant al Batalionului II. La 1 decembrie 1916, căpitanul Anghel Ţaţomir a fost înaintat la gradul de maior, împreună cu căpitanii Constantin Găluşcă şi Soare Năescu, ei aflându-se pe linia frontului.

Anghel Ţaţomir a luat parte activă la Primul Război Mondial, în calitate de comandant al diferitelor sectoare de front, printre care şi cel de la Palpatacu. S-a remarcat în lupte, în diferite sectoare ale frontului, mai ales când a efectuat atacul crestei Breţcanilor cu batalionul II al Regimentului 29 Infanterie. În anul 1917, îl aflăm, atestat în documentele de arhivă ale regimentului dorohoian, pe front, în calitate de comandant al batalionului II, în zona satelor Pătrăşcani şi Fundul Răcăciuni, comandant al regimentului fiind colonelul Vasiliu Ştefan. Anghel Ţaţomir s-a remarcat în special în luptele de la Caşin, unde, împreună cu batalionul II pe care îl conducea, a atacat gura defileului,
acolo inamicul fiind mai numeros şi mai bine înarmat. Maiorul Anghel Ţaţomir a restabilit sectorul frontului de la cota 713, pe care o cucerise.

După Primul Război Mondial, Anghel Ţaţomir, revenit la Dorohoi, s-a lansat în politică. S-a înscris în Frontul Românesc, grupa înfiinţată în anul 1935 de către Al. Vaida-Voievod. Anterior, Anghel Ţaţomir a fost membru al PNŢ, în cadrul căruia a fost ales senator de Dorohoi, în 1928 şi 1932. În legislatura din anul 1928, alături de el, dar în Camera Deputaţilor, au fost aleşi din Dorohoi Alexandru Răutu, Dimitrie Ştefanovici, Ion Ţăranu şi Gheorghe Dintevici, toţi din partea Partidului Naţional Ţărănesc. În anul 1932, în legislatura 30 iulie 1932 - 18 noiembrie 1933, Anghel Ţaţomir a fost reales din nou senator de Dorohoi, alături de deputaţii Alexandru Răutu, Dimitrie Ştefanovici (ambii de la Partidul Naţional Ţărănesc), Adam Marcel (de la Liga Apărării Naţional Creştine) şi I.Gh. Duca (de la Partidul Naţional Liberal, care însă a optat pentru judeţul Vâlcea). Prestanţa sa recunoscută l-a propulsat, în anul 1939, pentru un an, ca primar al oraşului Dorohoi, urmând după un alt colonel – Aurel Bantaş. Situaţia din ţară se înrăutăţise şi cadrele militare erau tot mai solicitate pentru funcţii de conducere în multe oraşe din ţară. Se înfiinţase la Dorohoi şi Comandamentul Legiunii de Străjeri „Straja ţării” al cărei director era profesorul C. N. Iancu, iar directoare era Aurelia Constantinescu. La Arhivele Naţionale filiala Botoşani se păstrează numeroase programe ale serbărilor organizate de străjerii dorohoieni. Astfel, ajutaţi de prefectul judeţului Dorohoi, lt. colonel Aurel Bantaş, şi de primarul colonel Anghel Ţaţomir, a fost organizată „Serbarea din Ziua Restauraţiei şi Ziua Tineretului”, din 8 iunie 1939. Deja se întrezăreau norii negri ai războiului.

Din documentele de arhivă cercetate de noi, aflăm că, în 1944, Anghel Ţaţomir era pensionat. Avea 71 de ani. O viaţă încununată cu multe fapte de vitejie, o carieră politică desfăşurată cu multă prestanţă, participant activ în viaţa oraşului Dorohoi, fie ca primar, component al diferitelor comisii ale oraşului sau ca militar, Anghel Ţaţomir, deşi trecut sub tăcere, rămâne un nume înscris cu litere de aur şi care a contribuit la emanciparea oraşului nostru. La aniversarea a 140 de ani de la naşterea colonelului Anghel Ţaţomir, fost primar al oraşului, îl readucem cu onor în amintirea dorohoienilor. prof. Ilarion Mandachi

GALERIE FOTO