Strada Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost şi este o stradă principală a oraşului nostru, ea făcând legătura cu cele mai importante localităţi ale fostului judeţ Dorohoi: Darabani, Havârna, Ibăneşti, Rădăuţi Prut etc.
  
În documentele de arhivă,strada apare pentru prima dată în anul 1836 cu numele „Uliţa dinspre Trestiana” sau strada Trestiana. Deoarece, din aprilie 1881, în casele familiei Cucu (case ce există şi astăzi) au învăţat elevii de la gimnaziul „Gr.Ghica VV”,strada a luat numele de „Uliţa de prin faţa şcolii”,iar după mutarea elevilor în casele Cuparencu,strada s-a numit „Pe la şcoala veche”.
  
Când edilii locali au început să dea nume oficiale căilor de circulaţie din oraş, strada s-a numit Jijia între 1898-1910, după care a luat numele de Costică Stroici în memoria celui care ne-a reprezentat în Parlamentul României în mai multe legislaturi şi în două rânduri a fost prefect al judeţului Dorohoi. El a avut locuinţa pe această stradă.
  
Din anul 1948, regimul comunist i-a schimbat numele în Constantin Dobrogeanu-Gherea fost critic literar, venit la noi din Ucraina pentru „a-i învăţa pe români ce înseamnă socialismul”. Între ce a făcut Costică Stroici şi ce a făcut Dobrogeanu-Gherea pentru români este o mare diferenţă în favoarea primului. Poate de aceea, nostalgicii generaţiei a treia, când se referă la această stradă, spun tot strada Costică Stroici.
  
Referindu-ne la strada Dobrogeanu-Gherea, ea începe de la Podul Trestienei spre centru până la intersecţia cu strada George Enescu. Mai menţionăm faptul că între anii 1939-1944, porţiunea mică de stradă ce ţinea de la magazinul Lidl până sus în strada George Enescu s-a numit Mihail Kogălniceanu.
  
Pe această arteră au fost mereu depozite de cherestea, de petrol, han, precum şi câteva cârciumi. Mai interesante sunt însă clădirile de utilitate publică: căminul de bătrâni care fiinţează într-o clădire donată de filantropul Cucu Gheorghe care a specificat în act ca aici să se amenajeze un astfel de cămin, fapt realizat în 1909. Trebuie să subliniem că, până la aceasă dată aici au fost găzduite gratuit „copile orfane”, care au fost astfel ajutate să-şi croiască un drum în viaţă. O bună perioadă a purtat numele de „Azilul Comunal”. Astăzi se află sub atentă îngrijire 70 de vârstnici. De asemenea, nu credem că sunt dorohoieni care să nu fi călcat pe această stradă pentru că pe ea au fost hanuri, au fost şi sunt: autogara, depozite, magazine, baruri, iar după 1944- Întreprinderea de Industrie Locală.
  
Să poposim puţin la unele întreprinderi. Începem cu autogara. În perioada interbelică exista o autogară de călători particulară aparţinând omului de afaceri Trau Ţailic cu autobuze fabricate şi aduse din Germania în anul 1930. Acesta a fost un om intreprinzător, cu stare materială bună şi care a reuşit să înfiinţeze în oraş prima staţie de autobuze. Maşinile făceau transport de călători spre Cernăuţi, Suceava, Botoşani, Mihăileni. Cei din familia Trau aveau şi un han cu restaurant situat pe această stradă. Fiul lor, Ştrul Trau, născut în 1929, a urmat la Dorohoi Şcoala israelită-Română. Când familia Trau a emigrat în Israel, Ştrul şi-a schimbat numele în Tal, a urmat cariera militară şi a ajuns general comandant de corp de armată,cu mari victorii în războiul de şase zile din 1967.
  
O altă construcţie care ne atrage atenţia este Podul de Fier spre Trestiana peste apa Jijia, durat în 1895, la iniţiativa prefectului D.P. Moruzi.
  
Mergând spre centrul oraşului se află o impunătoare clădire, care din păcate, la ora actuală este lăsată în paragină. A fost construită de firma engleză Peter Larsen pentru a servi drept depozit de ouă. Ulterior a devenit proprietatea lui Isac Bojet, droghist de meserie (comerciant care vindea parfumuri şi preparate farmaceutice). Mai apoi, clădirea a intrat în posesia lui Lică Pomârleanu care a transformat-o în fabrică de ulei. După al doilea război mondial a devenit sediul birourilor întreprinderii manufacturiere, iar restul se ştie.
  
Dintre numeroasele familii care au locuit pe strada C-tin Dobrogeanu Gherea reţinem câteva nume. În primul rând familia profesorului universitar Tacu Alexandru(1933-2005), un mare specialist în domeniul ştiinţelor economice. Un alt nume de rezonanţă în domeniul artistic este cel al Corneliei Pavlovici, artistă de teatru şi film, cunoscută şi iubită de întreaga ţară. În perioada interbelică şi după, a locuit aici familia Bojet. După marea conflagraţie mondială a locuit excelentul atlet Boghean Gheorghe-fost antrenor al lotului naţional de atletism. Tot aici a locuit senatorul şi deputatul Costică Stroici (1857 – 1911), şef al Partidului Conservator din Dorohoi.
  
Nenumăratele bodegi şi cârciumi înşirate de-a lungul străzii dădeau un aspect de adevărat târg patriarhal urbei noastre. Astăzi, strada este frumos asfaltată, face legătura cu localităţile din nordul ţării şi asistăm cu mândrie la ridicarea unor clădiri moderne şi frumoase ce dau un aspect plăcut privitorului.
  
În încheiere, vrem să mulţumim celor care ne citesc şi apreciază strădania nostră şi în acelaşi timp promitem să nu vă dezamăgim în continuare. Noi avem un principiu după care ne conducem în viaţă şi muncă: să preţuim ceea ce am moştenit de la înaintaşii noştri, întrucât nimic nu s-a realizat fără sacrificii mai mari sau mai mici. prof. Dorina Mandachi

GALERIE FOTO