Dintre evenimentele importante din viaţa oraşului în anul 1918 consemnăm în primul rând misiunea importantă pe care a avut-o regimentul 29 infanterie în cadrul căreia a eliberat mai întâi oraşul Siret,apoi a participat la alungarea bandelor care terorizau oraşul Cernăuţi.În fruntea regimentului se afla colonelul Dumitru Gheorghiu. Pe traseu, militarii români au fost întâmpinaţi peste tot cu steaguri româneşti, flori şi grupuri de oameni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare.
  
În acest an, 1918, consemnăm vizita la Dorohoi a primului ministru Alexandru Marghiloman. Spre sfârşitul anului se înfiinţează Şcoala Normală de băieţi sub conducerea profesorului de limba română Iancu N. Constantin. Mai adăugăm că prin Decretul  Lege din 16 decembrie 1918 România adoptă votul universal, un mare pas spre emanciparea ţării noastre.
  
Anul următor, 1919, a însemnat o nouă misiune pentru regimentul 29 infanterie, care, în ianuarie a acestui an a luptat pentru eliberarea Hotinului aflat în mâna bolşevicilor. La conducerea oraşului nostru s-a aflat, mai întâi, Ion Dumitriu ca preşedinte al Comisiei Interimare, urmat după puţin timp de Gheorghe Florescu, iar de la 28 noiembrie a fost instalat ca preşedinte interimar avocatul Ştefan Scriban ajutat de vicepreşedintele Alexandru Răutu.
  
Din iniţiativa unor oameni de cultură din oraş se înfiinţează „Societatea Monumentelor eroilor căzuţi în război”, care avea drept scop eternizarea eroilor neamului. Prin Ordinul Ministerului Instrucţiunii Publice nr. 17.239 din 1919 s-a aprobat transformarea gimnaziului de băieţi „Gr. Ghica VV” în liceu. De altfel, printr-o hotărîre a aceluiaşi minister, cu nr. 40.079 din 1917, se înfiinţează două clase liceale care funcţionau în localul Cooperativei Dorohoi din centrul oraşului. Datorită frământărilor prin care trecea clasa politică românească, nici prefecţii numiţi nu-şi păstrau prea mult scaunul: medicul Nicolae Crivăţ şi judecătorul Teodorescu Lazăr s-au perindat la conducerea judeţului.
  
Nu mai puţin de patru ziare şi-au făcut apariţia în oraş având fiecare opinia sa politică în funcţie de proprietar. Reapare „Gazeta Dorohoiului”, cel mai longeviv ziar local din perioada interbelică, condus de avocatul N.A. Stoeanovici. Celelalte trei ziare: „Drapelul” condus de avocatul Constantin Scriban, „Biruinţa”, organ al meseriaşilor din oraş, având ca director pe Ion Gorgos şi „Solia”, condus de N.I. Buţureanu şi învăţătorul H. Berijan, au avut o evoluţie efemeră, fără priză la cititori.
  
O ştire importantă, de această dată în sfera sportului: la regimentul din oraş se înfiinţează prima asociaţie sportivă din istoria Dorohoiului, asociaţie intitulată „Dragoş Vodă”, având sectiile de fotbal, volei, călărie şi tir.
  
Anul 1920 anunţă pentru oraşul Dorohoi o conducere stabilă cu preşedintele interimar farmacistul Gheorghe Timuş, iar prefect fiind maiorul Angelescu. La Şcoala Primară nr. 1 de băieţi este numit director Grigore Racoviţă, care a amenajat în cadrul şcolii unul din primele muzee din oraş cu secţii de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii. Şcoala funcţiona în localul actualei primării.
  
Elevul Giurgiuveanu Cezar, un talentat pictor, elev în clasa a VII-a a Liceului din Pomârla, a lucrat în ulei portretele voevozilor, picturi existente şi astăzi pe holul Colegiului „Gr. Ghica VV”. În acest an se înfiinţează în oraş primul internat pentru elevii gimnaziului într-o clădire situată pe strada Grigore Ghica, în apropierea şcolii. Este ales un nou comitet la Comunitatea Israelită dorohoiană având în frunte pe industriaşul Iulius Fischer, iar ca  vicepreşedinţi pe Haim Iţic Iager şi Şloim Ancel. Apare prima revistă şcolară în Dorohoi intitulată „Căminul nostru”, sub îndrumarea preotului cărturar şi folclorist Dumitru Furtună.
  
Anul 1920 poate fi considerat momentul când apare teatrul la Dorohoi, deoarece începând cu 30 decembrie a acestui an, sala de sport a elevilor gimnaziului de băieţi „Gr. Ghica VV” este transformată în sală de spectacole, folosită şi ca cinematograf. O parte din fondurile obţinute din derularea spectacolelor a fost direcţionată spre Comitetul şcolar al gimnaziului.
  
Anul 1921 aduce la conducerea forului local pe primarul Ioan Gorgos şi ca ajutor de primar pe Iulius Fischer. Într-un turneu prin ţară, marele muzician George Enescu ajunge şi la Dorohoi pentru a susţine un concert cu scopul de a strânge fonduri pentru construirea unei săli de spectacol autentice în oraş.
  
La 10 septembrie 1921, în sala de spectacole din curtea gimnaziului de băieţi „Gr. Ghica VV” se deschide Şcoala Secundară de fete într-un cadru festiv. Şcoala a rezultat din transformarea „Liceului de domnişoare” a învăţătoarei Eugenia Scriban din şcoală particulară în şcoală de stat. La Şcoala Primară nr.2 de fete „Regina Elisabeta”, învăţătoarea Elena Cuparencu înfiinţează un muzeu multiplu cu secţii de păsări şi animale împăiate, flori şi ierbare, muzeu deschis atât elevilor cât şi părinţilor acestora.

La 15 mai apare un nou ziar dorohoian intitulat „Crai nou” sub direcţiunea lui I. Buţureanu şi H. Berijan.Garnizoana din Dorohoi obţine provizoriu aprobarea primăriei pentru a construi un teren de sport în faţa cimitirului evreiesc de lângă regimentul 29 infanterie de pe calea Dorobanţilor.
  
În anul 1922 consemnăm numirea farmacistului Gheorghe Timuş ca prefect al judeţului. La Cercul de recrutare a fost numit la conducere colonelul D. Sion. Acest an a fost decisiv  pentru transformarea oraşului nostru în unul din cele mai importante centre sportive din Moldova de Nord. La gimnaziul de băieţi „Gr. Ghica VV” se înfiinţează prima asociaţie sportivă şcolară din oraş, care a luat numele de „Concordia”. De remarcat faptul că în acest an se construiesc în oraş trei terenuri de volei. Un amănunt deosebit de important pentru Dorohoi: în România voleiul a fost introdus doar cu un an înainte (1921). „Enciclopedia voleiului românesc” scrisă de Emanuel Fântâneanu (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981) consemnează: „... în scurtă vreme gazetele vremii elogiază activitatea voleibalistică de la Piatra-Neamţ. Focşani şi Dorohoi; în acest ultim oraş apărând şi fetele, pentru prima oară în România”. Cele trei terenuri de volei au fost construite la regimentul 29 infanterie (de altfel este primul din oraş; voleiul a fost introdus de tinerii ofiţeri care absolviseră Academia Militară sau Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu şi veniseră la Dorohoi). Al doilea a fost amenajat în grădina Şcolii Israelite (voleiul fiind adus de studenţii evrei de la diferite institute de învăţământ superior din ţară). Al treilea a fost construit în curtea gimnaziului „Gr. Ghica VV”. Şi când te gândeşti că astăzi, la 92 ani distanţă de primele terenuri de volei din Dorohoi, nu mai există nici unul...
  
Din acest an datează numirea pianistei de origine dorohoiană Silvia Căpăţână (născută Apostolescu) ca profesoară universitară la Conservatorul din Iaşi. Tot în acest an s-au înfiinţat două biblioteci la Şcoala Israelită, accesibile atât elevilor cât şi locuitorilor oraşului.
  
La Şcoala Primară nr. 2 de fete „Regina Elisabeta” este încadrată învăţătoarea Maria Bantaş, decorată de nenumărate ori pentru prestigioasa sa carieră didactică. (va urma) prof. Mandachi Ilarion

GALERIE FOTO