Una din cele mai prospere perioade ale oraşului Dorohoi dintre cele două războaie mondiale, care a dus la o mai mare dezvoltare economică, la îmbunătăţirea infrastructurii pentru învăţământ şi numeroase construcţii edilitare, a fost între anii 1923-1926.

Primele măsuri remarcabile au fost luate la iniţiativa avocatului Gheorghe Tomaziu, care a pavat porţiunea din faţa primăriei, strada Grigore Ghica,strada Carmen Sylva, strada Costică Stroici şi strada Poşta Veche (astăzi strada Cercetaş Ştiubianu) cu piatră adusă din Ardeal, Dobrogea şi Bucovina.

Se cedează Liceului “Regina Maria”, nou înfiinţat, o porţiune de teren pe strada Gherghel pentru construirea unui modern local de şcoală. Apare în oraş revista „Tudor Pamfile”, condusă de neobositul preot  cărturar şi folclorist - economul Dumitru Furtună. În Parlamentul României se aprobă transformarea gimnaziului de băieţi “Gr.Ghica VV” în liceu.

În aceşti ani apare şi ziarul lui Averescu “Steaua Poporului”,condus de directorul Ioan Gorgos, ziar editat la tipografia dorohoiană „Speranţa”. În luna decembrie a anului 1923 apare “Monitorul Oficial al Judeţului Dorohoi”, publicaţie editată de primăria oraşului.

Primăria Dorohoi a găsit în acest an fondurile necesare pentru construirea unui local pentru Şcoala Primară Mixtă nr. 3 „I.C. Brătianu” de pe strada Carmen Sylva. Construcţia a fost inaugurată în anul 1926 (actuala Casa Municipală de Cultură Dorohoi de pe strada George Enescu). S-a înfiinţat Seminarul Teologic Ortodox “Pimen Mitropolitul”, la iniţiativa şi cu deosebita strădanie a preotului Dumitru Furtună. În primii ani, seminarul a funcţionat în clădirea liceului de băieţi “Gr. Ghica VV”. A obţinut fonduri pentru construirea unei clădiri moderne de şcoală. Construcţia a fost finalizată în 1926, prilej cu care şcoala a fost onorată cu vizita primului ministru de atunci - mareşalul Alexandru Averescu.

La Comunitatea Israelită, condusă de avocatul Jean Chises, ajutat de A.Weiner şi C. Segall, omul de afaceri D. Fischer a promis o subvenţie anuală de 50.000 lei pentru transformarea grădinii israelite de pe strada A.I. Cuza (situată în spatele Şcolii Israelito-Române) în teren de sport. Tot între aceşti ani se înzestrează uzina electrică cu două motoare electrice, acţiune finanţată de primăria locală.

La 24 septembrie 1924,clădirea fostului arest preventiv de pe strada Gherghel (situată în spatele parcului Aurora) este scoasă la licitaţie de către primărie. În luna noiembrie a aceluiaşi an se deschide Şcoala Elementară de Comerţ „Principele Carol” care avea ca scop pregătirea de absolvenţi care să fie „comercianţi luminaţi”, contabili sau conducători de bănci. Primul director al şcolii a fost Emil Dobru.

Primăria Dorohoi finanţează lucrarea prof. Gheorghe Ghibănescu „Dorohoiul – Studii şi Documente”, una din primele monografii ale judeţului Dorohoi. Sunt numiţi primii „Cetăţeni de onoare ai oraşului Dorohoi” : ministrul Instrucţiunii Publice, profesorul universitar dr. C. Angelescu şi miniustrul Agriculturii-Alexandru Constantinescu – ambii au ajutat material oraşul Dorohoi la construirea de localuri de şcoli, au donat teren şcolilor nou-înfiinţate etc.

În iulie 1924 este pus pe soclu,în faţa primăriei locale, statuia „Monumentul eroilor dorohoieni” - operă a sculptorului Spiridon Georgescu. Se înfiinţează Şcoala Normală pentru fete prin Ordinul Ministerului Instrucţiunii Publice nr. 101.917 din 30 aprilie 1925. Prima directoare a acestei şcoli a fost soţia căpitanului Aurel Nicolau-respectiv Xenia Nicolau.

La 1 martie 1925, la Şcoala Primară nr. 2 de fete „Regina Elisabeta” se înfiinţează un atelier de ţesătorie şi cusături naţionale, unde se preda şi croitoria.

În parcul Aurora se dă în folosinţă, la iniţiativa avocatului Gheorghe Ghe. Burghele, primul teren de tenis de câmp din Dorohoi care avea fileu, rachete şi mingi ce puteau fi închiriate de cei care doreau să practice acest sport.
   
În anul 1926, în parcul mic de pe strada Grigore Ghica, pe locul unde astăzi se află statuile lui Ion Creangă şi Mihai Eminescu, se afla sediul Tipografiei ziarului „Gazeta Dorohoiului”. Clădirea era în proprietatea primăriei locale. Ulterior a fost închiriată restauratorului Ştefan Moraschi (tatăl sculptoriţei Iulia Oniţă şi bunicul pictoriţei Silvia Onişa) care a transformat-o în hotel cu denumirea „Splendid”.

O ştire neverosimilă pentru oraşul Dorohoi este notată în dosarul „Prefectura judeţului Dorohoi”, păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale Botoşani prin care aflăm că între 1-4 septembrie 1926 va avea loc greva brutarilor din Dorohoi.

În „Gazeta Dorohoiului” numărul din 1 decembrie 1926 suntem informaţi de succesele tânărului pictor dorohoian Aurelian Popescu-portretist la Buenos Aires.

Concluzionăm că viaţa oraşului nostru în perioada 1923-1926 era plină de evenimente benefice locuitorilor săi, edilii locali depuneau toate eforturile pentru a ţine pasul cu civilizaţia europeană. prof. Ilarion Mandachi

GALERIE FOTO