Sărbătoarea Zămislirii Sfintei Fecioare Maria este celebrată an de an la 9 decembrie, cu nouă luni înainte de Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită pe data de 8 septembrie.

Potrivit voinței Domnului, care și-a dorit să pregătească cel mai bun locaș pentru a se înfățișa în lume în carne și oase și a trăi printre oameni, Ioachim și Ana au fost opriți să aibă copii vreme de mulți ani. Se spune că bătrânețea lor lipsită de urmași reprezenta un simbol al omenirii, aplecată și veștejită sub greutatea păcatului și a morții. Dar cei doi soți nu au încetat niciodată să îi ceară lui Dumnezeu să le dăruiască un copil.

Atunci când Dumnezeu a decis că a venit timpul, El a trimis un înger la Ioachim, în vreme ce era singur pe un munte, și la Ana, pe când plângea în grădina ei, pentru a le transmite că o veche profeție se va împlini prin ei, și anume că un copil zămislit de către ei va deveni templul trăitor al Domnului pe pământ.

Prin nașterea acestui copil de către Sfânta Ana, singurătatea umanității, separată de Dumnezeu prin moartea, urma să se sfârșească. Iar, prin această miraculoasă naștere, la o vârstă la care alte femei nu mai pot spera să dea rod, domnul prevestea nemaipomenita minune a rodirii fără sămânță, a sosirii preacurate a lui Iisus din pântecele Fecioarei Maria, Sfânta Născătoare de Dumnezeu.

Potrivit unei tradiții vechi românești, cei care lucrează pe 9 decembrie, în casa lui va lucra și boala, întrucât această zi era dedicată sorei Sfântului Nicolae, Nicoara. Neinclusă în calendarul creștin-ortodox, această sărbătoare era orânduită pentru ca femeile să dea de pomană, astfel încât copiii lor să nu se îmbolnăvească. Sfânta Nicoara îi scăpa de la înec pe cei ce se rugau de ea și purta de grijă fetelor sărace. Sursa: crestinortodox.ro

GALERIE FOTO