Săptămâna Luminată urmează imediat după Duminica de Paște. Ce semnificație are această săptămână și ce tradiții speciale sunt respectate în Săptămâna Luminată, vezi mai jos.

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști.

Cei botezați erau numiți "luminați" și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată.

Dacă privim mai adânc, putem mărturisi că în această perioadă toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului.

Să ne amintim că în noaptea Sfintelor Paști, se sting în biserică toate luminile. Numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă. Spațiul întunecos este chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Sau. Candela aprinsă de pe Sfântă Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Preotul adresează chemarea "Veniți să primiți lumina!" tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toți ne cheamă să facem trecerea de la întunericul morții, la lumina vieții veșnice.

Iar această trecere este exprimată prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare. De aceea Biserica vestește de Sfintele Paști: "Acum toate s-au umplut de lumina: cerul și pământul și cele de sub pământ". Iată de ce Biserică numește această săptămâna că fiind Săptămâna Luminată. Ea ne cheamă să purtăm în noi lumina Învierii lui Hristos și în această lumina să ne îmbrățișăm unul pe altul și să zicem fraților și celor ce ne urăsc pe noi.

Rânduieli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu "hărți". Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem "dezlegare la peste".

De la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: "Îngerul a strigat ...", iar credincioșii se salută cu cuvintele: "Hristos a înviat!" și răspund: "Adevărat a înviat!"

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

În această săptămâna nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Amintim că începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserică nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii. Acest lucru nu înseamnă că ei sunt dați uitării.

Să nu pierdem din vedere că Biserica îi pomenește pe aceștia în cadrul oricărei Sfinte Liturghii. Chiar și în Săptămâna Pătimirilor cei adormiți sunt pomeniți în cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Învierii și la orice Sfântă Liturghie de după Sfintele Paști.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cântă troparul "Hristos a înviat din morți." (de trei ori) și stihurile Păștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru lațuri ale Sfintei Meșe și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfântă și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Amintim că în Joia Mare, în cadrul Proscomidiei, pe lângă Sfântul Agneț, care se folosește la Sfântă Liturghie din ziua respectivă, se mai scoate încă un Agneț, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei, conform adevarul.ro.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de "nunta şoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel "sfinţită" se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.

GALERIE FOTO