PREOTUL GRIGORESCU DUMITRU ȘI PROTOPOPIATUL DOROHOI - Pr. Grigorescu Dumitru, originar din Cordărenii Dorohoiului, a condus Protopopiatul fostului județ Dorohoi în perioada 1910-1935.
În perioada războiului a desfășurat o activitate social-filantropică bogată, fiind alături de poporul care suferea de pe urma acestui flagel.

Într-un raport al protopopului către Mitropolitul Moldovei, putem surprinde greutățile prin care au trecut dorohoienii dar și implicarea Bisericii în aceste momente de grea încercare.

„Înalt Prea Sfințite Stăpâne,
În aceste împrejurări grele şi neobişnuite prin care trecem de la un timp încoace de la izbucnirea conflagraţiei universale, care cu atâta prisosinţă s-a resfrânt asupra noastră, mă simt dator cu cel mai profund respect a vă raporta asupra unor lucruri petrecute în judeţul Dorohoi de la ultima conferinţă protopopească până în prezent.

Dată fiind imediata megieşie a judeţului nostru cu Basarabia şi Bucovina, cele întâi ciocniri între ruşi şi nemţi pe malul Prutului au produs o mare tulburare sufletească printre sătenii noştri dela graniţă; cu o groază nestăpânită mi-au povestit sătenii cu ocaziunea inspecţiilor, asupra măcelurilor petrecute sub ochii lor, peste Prut. Multe din satele noastre de la graniţă dintre punctele Rădăuţi - Mamorniţa au şi avut ordin a se retrage la câmp în timpul luptelor, spre a fi feriţi de gloanţele, care străbăteau departe pe teritorul nostru. Aşa bunăoară în timpul luptelor, de la Noua Suliţă, gloanţele au străbătut până în fața bisericei parohiale din satul nostru Molnița.

Judeţul nostru a dat o largă ospitalitate tuturor refugiaţilor români, ruşi şi nemţi cari îngroziţi de războiu au năvălit peste Prut la noi cu ce au putut apuca, am găsit colonii de români basarabeni stabilite pe toloacă,în marginea satelor noastre de lângă Prut, fugiţi cu carecu plug, grapă şi alte lucruri luate în grabă. O parte din ei s-au reîntors la vetrele lor după încetarea luptelor, dar mulţi dintre ei n-au mai avut la ce se duce, fiind prădate şi arse gospodăriile lor.

La liniştirea populației noastre, care pe unele locuri stătea gata de fugă de frica năvălirii ruseşti, a contribuit foarte mult preoţimea noastră împreună cu autorităţile locale.
Pentru ajutorarea familiilor celor concentraţi s-a înfiinţat un comitet central şi sub-comitete județene la sate, în care şi preotul figurează şi are şi el partea sa de muncă.

Cred că precum în anul trecut preoţimea a fost la înălţimea ei şi acum va lucra pentru uşurarea vieții celor concentraţi, cu atât mai mult cu cât în anul acesta Comitetul central m-a delegat din partea sa cu toate lucrările lui şi deci voi avea prilej de a îndemna şi mai mult preoţimea la muncă.

Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române - Filiala Dorohoi, având însărcinarea dela Societatea”Mama Răniţilor” din Bucureşti de a aduna şi confecţiona lenjerii şi pansamente pentru răniţi, a apelat în primul rând la preotesele din judeţ şi spre cinstea preoțimii, președintaSocietății Naționale Ortodoxe Române, la întrunirea din ultimul timp, a adus mulţumiri publice vorbind în termeni foarte măgulitori la adresa preoțimii noastre care s-a întrecut a trimite foarte multe pânzeturi adunate dela săteni.
Cea mai mare parte din învăţători fiind concentraţi şi cu începerea anului şcolar simţindu-se lipsa de învăţători, am dispus împreună cu dl. Revizor școlar, ca fiecare preot în satul său să înceapă cursurile primare, aşa că preoţimea cu multă bună voinţă a făcut ca școlile rurale să funcţioneze regulat până astăzi.

Din iniţiativa ”Ateneului Român” din localitate s-au ridicat în judeţul nostru, în 39 de comune, cruci monumentale de piatră în amintirea eroilor căzuţi în campania din vara anului 1913, care dacă n-ar fi fost surprinşi de aceste evenimente ar fi urmat a se inaugura în luna aceasta. La ridicarea acestor monumente cum şi la inaugurarea lor preoţimea noastră își are un mare rol în comitetul în care iau parte şi ceilalţi notabili ai satelor.

Astfel fiind lucrurile, mă simt obligat cu cel mai profund respect a vă face cunoscut această activitate desfăşurată de preoţimea din acest judeţ care pe lângă slujirea pastorală a putut contribui mult şi la preîntâmpinarea greutății zilei în care trăim, spre folosul poporului nostru.”

Mitropolitul Pimen, cel care a fost numit ”Mitropolitul Războiului” și totodată ”inima și sufletul Unirii” a trimis o circulară în care dă ca exemplu Dorohoiul și preoții săi:

„... Scrisoarea, ce am primit din partea d-nei președinte a Societatei Ortodoxe, secţia Dorohoi şi referatul protopopiei acelui judeţ, prin care ne înştiinţează, că preoţii dorohoieni şi mai ales soţiile lor, ajută în a aduna şi lucra albituri şi alte obiecte ţesute şi împletite, pentru oştire, ne-a umplut sufletul de bucurie şi nu găsim destule cuvinte a le lăuda şi mulţumi.
Se cuvine deci, ca şi preoţii şi soţiile lor, din celelalte judeţe, să facă la fel, lucrând pentru întâmpinarea trebuinţelor ostaşilor şi susţinerea familiilor lor.
Şi fiindcă societăţile sus numite au comitete în toate oraşele şi satele țării, poftim pe cucernicii noştri preoţi şi pe soţiile lor de a lua parte activă la ajungerea scopului urmărit de aceste Comitete, sfătuind şi însufleţind şi pe alţii la săvârşirea unor aşa frumoase fapte.
Acesta e îndemnul, ce fac tuturor iubiţilor noştri preoţişi celorlalţi buni creştini, din cuprinsul Arhidiecezei noastre Mitropolitane şi avem convingerea, că lucrând într-un gând şi o inimă, vom fi gata la ceasul hotărât.
Dumnezeu să binecuvânteze scumpa noastră țară şi cu vitejie să întărească Oștirea ei.
Pimen Mitropolitul Moldovei”.

GALERIE FOTO