Cercetând documentele referitoare la evoluţia oraşului Dorohoi de-a lungul anilor, mereu apar noi date semnificative ce merită a fi reamintite. Acestea se referă în special la cei care au condus destinele localităţii şi şi-au adus un nepreţuit aport la dezvoltarea ei.

Atestat documentar în anul 1407, Dorohoiul era pe atunci un punct de tranzit pentru comerţul cu cereale sau animale cu vecinii din partea de nord şi est a Moldovei. Dar, a fost şi un punct atractiv pentru popoarele migratoare.În 1504 polonezii au invadat Moldova provocând multe stricăciuni.Un an mai târziu polnezii vin din nou pentru a-l pedepsi pe Bogdan Vodă care "uitase" să-şi plătească dările.După anul 1510 tătarii au năvălit în dese rânduri,polonii,cazacii,cu toţii distrugând totul în calea lor şi luând cu ei din agoniseala oamenilor. Începând cu anul 1635 localităţile însemnate (printre care şi Dorohoiul) erau conduse de un şoltuz ajutat de 12 pârgari (corespunzător consilierilor de astăzi).După anul 1700 aceste năvăliri au încetat şi moldovenii au început să-şi refacă locuinţele şi localităţile unde trăiau. În 1711 încep în Moldova domniile fanariote care au avut şi aspecte pozitive: abolirea sclaviei în 1749, unele reforme administrative şi judiciare.La conducerea ţinutului trebuiau să fie 2 ispravnici.Era absolută nevoie de oameni cât de cât instruiţi şi, ca atare, apar şcolile-un pas important în dezvoltarea societăţii.În anul 1741 s-a înfiinţat ţinutul Botoşani prin luarea mai multor teritorii din ţinuturile Dorohoi şi Hârlău.Opt ani mai târziu, domnitorul Constantin Mavrocordat a decis ca în biserici şi instituţiile statului să se vorbească doar în limba română. Într-un document păstrat în arhiva Universităţii din Cernăuţi se specifică referitor la anul 1744 că "în Dorohoi  existau 23 de evrei (numiţi în document "jidovi"),112 poştaşi şi 10 preoţi,dându-se şi numele acestora - toate româneşti: Iordachi,Ion, Irimie,Teodor etc.

În anul 1760,un grec care era vistiernic la Dorohoi, pe nume Alistar Hrisoscolea, a furat actele referitoare la oraşul nostru de la data atestării sale documentare, s-a declarat proprietar pe mai multe domenii şi a ajuns chiar în divanul Moldovei obţinând de la domnitor hrisov de danie pe tot locul Dorohoiului.Dar, după câţiva ani,Grigore Ghica al III-lea, în urma "jalbelor dorohoienilor",dă un alt hrisov prin care a fost anulată decizia anterioară.Fapt regretabil însă: actele însuşite de grecul Alistar Hrisoscolea nu au mai apărut niciodată.

În anul 1766 s-a înfiinţat la Dorohoi Şcoala catehetică.Este un pas important în evoluţia oraşului.

În 1778 Dorohoiul încetează de a mai fi capitala Vorniciei de Sus.(Moldova era împărţită în 4 vornicii.) Un an mai târziu,cu cu fonduri adunate de la populaţie,a fost inaugurată Bisericuţa de Lemn "Adormirea Maicii Domnului".Mergând pe firul anilor amintim anul 1788 când austriecii au ocupat Moldova rămânând aici timp de 10 ani.În 1793, Biserica Sf.Gheorghe din Herţa primeşte de la domnitorul Alexandru Calimaki vatra târgului Dorohoi,ceea ce însemna că Dorohoiul trebuia să plătească o sumă considerabilă de bani bisericii din Herţa.

În anul 1803 este consemnat ca spătar la Dorohoi Mihalache Costache.Între timp moşia târgului Dorohoi a fost vândută Casei Ospitalului Sf.Spiridon din Iaşi.În 1885 acestă moşie a fost răscumpărată de eforia (primăria) târgului Dorohoi.

Între anii 1804-1808 este atestat ca spătar al Dorohoiului Teodor Silion ajutat de banul Ioan Vârnav,vornicul Ioan Tăutu şi postelnicul C. Plagino.Între 1806-1812 Moldova a fost sub ocupaţie rusească,un detaşament militar rus fiind staţionat la Dorohoi. În 1813 destinele oraşului erau în mâna lui Ilie Gherghel.Acesta era unul din cei mai bogaţi dorohoieni.El şi fraţii lui deţineau o mare parte din terenurile de pe strada 1 Decembrie de astăzi şi mai multe imobile de pe actualul Bulevardul Victoriei.

În anul 1920, când oraşul era condus de şoltuzul Ioniţă Tănase,în Dorohoi existau două căpitănii, Şişcală şi Pascal, care se ocupau de treburile poliţieneşti. Printre familiile "avute" din Dorohoi apare în documentele de arhivă numele lui Teodor Pârlogeanu,cel care ulterior a vândut unor comercianţi evrei terenul pe care astăzi se află piaţa oraşului.

În 1821 a luat sfârşit epoca fanariotă din principatele Muntenia şi Moldova.Menţionăm aici o latură pozitivă a acestei epoci prin încercarea de înfiinţa şcoli.În anul următor a avut loc un puternic incendiu în centrul oraşului,pe str. Grigore Ghica (numită atunci str.Târgul Vitelor) în urma căruia au ars numeroase case.Acestea erau aşezate aleatoriu pe un spaţiu foarte restrâns.Piaţa de alimente, fructe şi animale se afla în spaţiul din faţa actualei primării..Aici erau instalate câteva barăci.

Între 1821-1822 şi 1828-1834 Moldova s-a aflat din nou sub ocupaţie rusească,Dorohoiul "beneficiind" din nou de militari din oastea ţaristă cantonaţi aici.

Începutul emancipării la noi a fost marcat de Regulamentul organic introdus în ţările române în 1832 (când guvernator era generalul rus Kisselef,de altfel un om cult şi drept).Prin tratatul de pace de la Adrianopol s-a hotărât ca Principatele Române să rămână sub administraţia militară a Rusiei până când Turcia îşi va achita despăgubirile de război faţă de Rusia.În 1830-1831 isprvnicul ţinutului Dorohoi era Petru Asachi care locuia pe strada Titulescu numită atunci Trei fântâni. 

În anul 1832,Gheorghe Asachi a compus primul imn al moldovenilor ce cuprindea 6 strofe din care redăm aici ulktimele două: " Moldovii fericirea
                               O,Doamne,întemeiză.
                               Urmaşii noştri vad-o
                               Din zi în zi sporind.

                               Pe-augustul Protector
                               Tot harul,ş-acel bine
                               Ce de la El ne vine
                               Revarsă-l înmiit."

În 1833, în Sfatul Moldovei s-a cerut desfiinţarea ţinutului Dorohoi alături de alte 4 ţinuturi din Moldova.Însă, în 1834,printr-o hotărâre a Adunării Obşteşti a Moldovei s-au desfiinţat 3 judeţe rămânând numai 10 printre care şi Dorohoiul care a căpătat Herţa si o serie din comunele aferente.În 1835,la 4 martie, aceeaşi Adunare Obştească a Moldovei a hotărât mutarea capitalei judeţului Dorohoi la Mihăileni (numit atunci Târgul Nou, denumire schimbată în Mihăileşti şi ulterior Mihăileni),hotărâre luată de domnitorul Mihail Sturdza. Dorohoienii au fost nemulţumiţi şi au trimis nenumărate "jalbe" Divanului Domnesc .Una din jalbe este semnată de 69 cetăţeni-33 români şi 36 "jidovi"- prin care se cerea ca reşedinţa ţinutului să revină la Dorohoi "unde generaţii întregi au ostenit cu greu pentru construcţia şi prospecţiunea oraşului". Fusese propus mai întâi oraşul Herţa,dar analizându-se oportunităţile, propunerea a fost respinsă.

În 1844 spătar la Dorohoi era Lazarachi Mihalachi,iar postelnic era C. Plaghini-proprietarul Broscăuţului. Tot în acest an, doctorul Constantin Vârnav a editat una din primele cărţi sanitare din Moldova - "Povăţuitorul sănătăţii şi economiei".

Anul 1848 a scris o pagină neagră în istoria Dorohoiului.Datorită lipsei de igienă,lacuinţelor insalubre,sărăciei lucii, o cumplită holeră s-a abătut asupra oraşului în urma căreia s-au înregistrat peste 1000 (o mie) de decese.

Dar tenacitatea şi hărnicia dorohoienilor va triumfa în faţa vicisitudinilor vieţii şi oraşul îşi va găsi calea spre emancipare.

Cu excepţia clădirilor din jurul  şi incinta Bisericii Sf.Nicolae,clădiri destinate treburilor administrative şi cea destinată Şcolii Catehetice,nu erau prea multe edificii care să iasă în evidenţă.Centrul era o îngrămădire aleatorie de case  la capatul căreia,în partea din deal era amenajată o improvizaţie de piată.Dar, marii bogătaşi din oraş,printre care amintim familia Gherghely,familia Ştefanovici,inginerul oraşului Alexandru Mavrodin,familia Vârnav, şi-au construit case în stil occidental,unele dăinuind şi astăzi.

Între anii 1854-1858 Moldova era ocupată de austrieci;armata cantonată în oraş avea nevoie de locuinţe; astfel că au construit imobile în spaţiile oferite de familia Gherghely pe strada ce-i purta numele (astăzi str. 1 Decembrie).Pe aceeaşi stradă,în următorii ani vor construi sau vor cumpăra case fostul director al gimnaziului "Gr.Ghica VV"-profesorul de matematică Ioan Pascu, căpitanul Holban în a cărui locuinţă s-a srabilit ulterior dirigintele poştei Irimia Dumitru(la nr. 3),prof. Iancu Constantin (la,nr.7), fam.Lazăr (la nr.1) ş.a.

După strada Sf.Nicolae (cum era numită atunci str.Ştefan cel Mare),cea mai căutată uliţă în Dorohoi era strada Poştei de astăzi.Fiind situată în centru, cu clădirea primăriei în prim plan, oamenii şi-au construit locuinţe confortabile care rezistă şi în zilele noastre.Familia Stoeanovici, doctorul Binder,primarul avocat Ion Capră,prefectul Cănănău,căpitanul Boldur Lăţescu,primarul Iorgu Misihănescu, căpitanul Urzică, avocatul Romulus Bălănescu,avocatul Gheorghe Tomaziu, dr. Chernbach au dat strălucire de epocă străzii cu maiestuoasele lor gospodării.

Oraşul s-a extins de la an la an.A urmat strada Al.I.Cuza pe care timpul ne-a lăsat o moştenire de tezaur prin Bisericuţa de Lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, clădirea Protoeriei, maiestuoasa Catedrală, domeniul colonelului şi prefectului Constantin Găluşcă, maiestuosul Palat Administrativ(astăzi Muzeul de Ştiinţele Naturale)şi peste ani-frumoasa şi moderna clădire a Şcolii primare nr.1 de băieţi (actualmrnte sediul Bibliotecii Municipale). De-a lungul anilor, a fost aliniată strada Grigore Ghica.Prin construirea clădirii, declarată monument istoric, a Primăriei,strada a devenit arteră principală în oraş.În josul străzii au tronat mulţi ani magazine şi ateliere.Dăinuie şi astăzi frumoasa casă a familiei Vârnav, modernul edificiu al gimnaziului-liceului-colegiului "Gr.Ghica VV", fostul sediu al Postei (situat la intersecţia cu str.Gh.Marcu (astăzi str.Al.Sahia), casa cu deosebite ornamente interioare şi picturi murale a avocatului primar şi deputat Gheorghe Gh.Burghele, casa preotului Munteanu,casa avocat Răutu ş.a.Înfiinţarea regimentului 29 infanterie şi stabilirea campusului acestuia pe str.Dorobanţi (astăzi B-dul Victoriei),s-a creat o nouă arteră principală în oraş. De-a lungul ei îşi vor construi case ofiţerii superiori ai regimentului, se vor construi şcoli, se va ridica spitalul oraşului şi va dăinui Biserica Sf.Vineri.Anii vor aduce şi dezvoltarea străzii Ştefan cel Mare pe care au locuit preot Constantin Ciocoiu, maiorul Aurel Bantaş,au răsunat glasurile de copii în Şcolile nr. 2 etc. Construcţia gării a dat impuls dezvoltării străzii George Enescu (numită în trecut str.Carmen Sylva),pe care,să nu uităm că tatăl muzicianului George Enescu şi-a cumpărat casa astăzi muzeu, Şcoala Primară mixtă nr.3 (astăzi Casa Municipală de Cultură) etc. Populaţia Dorohoiului în creşetere s-a extins pe celelalte străzi,construindu-şi case,ateliere,băcănii,crame,magazine ş.a.S-au construit bănci, şcoli,cooperative,diverse instituţii,cinematografe,tipografii ş.a., toate contribuind la emanciparea oraşului.

Să nu uităm că rolul primordial în dezvoltarea unei societăţi o are şcoala ca factor esenţial în educarea tineretului şi culturalizarea maselor. În această direcţie şcoala dorohoiană şi-a făcut datoria cu prisosinţă. De pe băncile şcolilor dorohoiene s-au ridicat nenumărate personalităţi care au dus faima oraşului nostru în ţară şi peste hotare.În urma cercetărilor noastre documentare, am întocmit până acum peste 300 medalioane ale acestor OAMENI care au păşit ,au învăţat sau au activat în Dorohoi.Ne mândrim cu academicienii Airinei Ştefan,Andrieşescu Ioan, Botezatu Petru, Dănăilă Leon, Enescu George,Ionescu Theodor, Plăcinţeanu Gheorghe, Plăcinţeanu Ion, Pompei Dumitru, Udrischi George, Zapan Gheorghe, Zetu Dumitru,Teitel Alfred; miniştrii Breabăn Dumitru,Ilasievici Constantin,Mavrodi Alexandru,Negură Mihail, Samsonovici Niculae, Simirad Constantin, Scarlat Şişcală, Mezincescu Dumitru, Miclescu Dumitru; muzicieni,actori- Căpăţână Silvia,Condurache Dan,Cotescu Octavian,Enescu George,Munte Alexandru,Nuţescu Gheorghe,Piţa Dan,Tapalagă Rodica,Tapalagă Ştefan,Vâlcu Teofil,Răţoi Adrian,Vitcu Dionisie; pictorii Cârdei Chirica Ion,Chipăruş Dumitru,Gheorghiu Val,Istrati Alexandru,Murariu Ion,Olinescu Marcel,Oniţă Iulia, Onişa Silvia,Radinschi Constantin,Tomaziu George, Ţopa Valerian;scriitorii Ciocoiu Constantin,Cuparencu Elena,David Shlomo, Davidsohn Madeleine,Ghilea Alecu Ivan,Macarie Gheorghe, Saşa Pană,Teodoreanu Păstorel,Ţugui Haralambie,Zub Alexandru; ofiţerii superiori Bantaş Aurel,Barozzi Gheorghe, Barozzi Grigore, Batcu Alexandru, Găluşcă Constantin, Ilasievici Constantin, Andrei Constantin, Samsonovici Nicolae, Ţaţomir Angel, Tal Israel, Goliescu Rodrig, Criveanu Theodor, Linde Eugen, Stavrat Olimpiu; cercetătorii, inventatorii,activiştii în diferite domenii Andrieţescu Ion,Buţureanu Vasile,Nimigeanu Vasile,Holban Henry Gustav, Senfeld Carakushansky Mina ş.a.Lista acestor oameni deosebiţi care au contribuit la emanciparea oraşului nostru este impresionantă.La fel de memorabilă este şi activitatea lor în diferite ramuri ale vieţii sociale, economice, culturale,sportive sau politice. Este mândria noastra, a dorohoienilor şi numele lor ar trebui păstrate într-o carte de onoare a Dorohoiului,nemaivorbind de propunerea noastră de a se alcătui plăcuţe de veşnică amintire postate pe clădirile ce au rezistat timpului şi au fost ale acestor personalităţi.

Prof. Dorina Mandachi

GALERIE FOTO