În documentele de arhivă ale Şcolii generale nr. 3 din Dorohoi pe care Tacu Puiu Alexandru a absolvit-o este trecut cu numele Tacu Alexandru Gheorghe, născut în satul Borzeşti, comuna Corlăteni, judeţul Dorohoi, la 1 noiembrie 1933.

Familia Dumitru şi Olga Tacu s-a mutat în Dorohoi şi au locuit pe strada Costică Stroici nr. 27, tatăl fiind comerciant, iar mama-casnică. Alexandru a urmat Şcoala Primară Mixtă „I.C. Brătianu” din Dorohoi, apoi a continuat studiile la Liceul „Gr. Ghica VV” din acelaşi oraş, absolvit în anul şcolar 1948-1949. A fost coleg de serie cu viitorii profesori universitari Iuliu C. Ciubotaru, Constantin Albu, viitorii cercetători ştiinţifici Gheorghe Davideanu şi Gheorghe Faur, dar şi cu viitorii artişti Zighi Goldenberg (Alexandru Munte) şi Gheorghe Nuţescu.

Iniţial, datorită situaţiei familiare grele, a fost nevoit  să plece din şcoală cu o calificare pentru a-şi ajuta familia. Astfel că a continuat studiile încă 2 ani la Şcoala Tehnică de Administraţie Economică din Dorohoi (renumitul STAED) condusă de profesorul de matematică înzestrat cu deosebite calităţi didactice şi profesionale, Dumitru Ghenghea. A absolvit această şcoală în 1951. Ca elev, a fost un sportiv de excepţie: atlet (alergător şi săritor cu prăjina), dar şi voleibalist. A participat cu mult succes la diferite competiţii ce au depăşit cadrul judeţului.

Excelenta sa pregătire primită la cele două şcoli dorohoiene, i-a permis intrarea fără dificultate la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, alegându-şi secţia de Economia Industriei. După absolvirea facultăţii în anul 1954, a optat pentru postul de asistent universitar la Institutul Politehnic din Iaşi unde a funcţionat până în anul 1957, când, datorită atitudinii sale critice faţă de regimul dictatorial comunist, a plecat din 1958 spre Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române Filiala Iaşi. În anul 1974 obţine titlul de doctor în economie, iar în 1990 devine cercetător principal gradul I. După 1989 a continuat să lucreze în domeniul cercetării la Iaşi, dar şi-a realizat şi o mai veche dorinţă a sa ce nu-i fusese permisă de vechiul regim: aceea de a ocupa prin concurs postul de profesor universitar la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi. Din 1991 a devenit directorul Institutului de Ştiinţe Economice Umane, precum şi al Institutului de Cercetări Economice „Gheorghe Zane” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române (Gheorghe Zane a fost un renumit profesor de economie politică la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi).

Continuâmd să se perfecţioneze intens în domeniul pe care şi l-a ales, Gheorghe Puiu Tacu a studiat ca bursier la Paris şi Grenoble cercetarea ştiinţifică în domeniul economiei. Aprecierea de care s-a bucurat economistul Alexandru Tacu a fost reliefată mai amplu în  broşura editată la Iaşi în 2004 ,cu puţin înaintea încetării sale din viaţă, intitulată 70 de ani de viaţă şi cinci decenii de activitate ştiinţifică şi didactică (Portret de grup, Editura Performantica, Iaşi, 2004). Noi vom creiona aici doar realizările mai importante din multiplele sale activităţi, opere, lucrări etc.

Specificăm că abia după anul 1989 au putut fi publicate majoritatea cercetărilor sale ştiinţifice cuprinzând aproximativ 30 de cărţi, peste 155 articole de o mare valoare în domeniu, numeroase contracte şi proiecte ştiinţifice. Cărţile sale au apărut atât în limba română, dar şi în limba engleză. Amintim doar câteva: Dicţionarul de marketing, Europa interbelică în faţa modelelor economice (1994, în Anuar CCEI nr. 3 pp. 25-36), Europa economică interbelică (Iaşi, Institutul European, 1997), Europa între criza economică (1929 - 1933) şi marea conflagraţie (1939-1945) în Anuar CCEI nr. 4 pp. 29-38, în colaborare cu Saizu, Ion), Întreprinderea în concepţia profesorului Gheorghe Zane în Studii de istorie economică în istoria gândirii economice, vol. IV, Bucureşti, 1998, pp. 106-110. 

Principalele domenii în care prof. Alexandru Tacu, cercetător ştiinţific de mare anvergură, şi-a adus contribuţia sunt: teoria deciziilor în condiţii de incertitudine, analiza statistică şi economică pe baza sistemelor fuzzy şi a metodelor şi tehnicilor de inteligenţă artificială, teoria fenomenelor de aşteptare cu aplicare în determinarea zonelor optime de deservire a utilajelor, fundamentarea deciziilor multicriteriale privind resursele umane.

A fost invitat la numeroase congrese şi simpozioane internaţionale. Unanim recunoscut ca o personalitate complexă în domeniul său, un vizionar, un organizator remarcabil în ştiinţă, un manager ponderat şi înţelept, a fost ales ca membru al mai multor foruri internaţionale (vicepreşedinte al International Association for Fuzzy-Set management and Economy-Reus, Spania, 1998; membru în comitetul ştiinţific al Fuzzy Economic Review, 1995; membru al Balkan Union for Fuzzy Systems and A.I., 1994; membru în Comitetul ştiinţific specializat de susţinere a tezelor de doctorat la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, 1998, membru fondator al Comisiei de sisteme Fuzzy şi inteligenţă artificială din cadrul Academiei Române). În colaborare cu un grup restrâns de cercetători a editat Anuarul Institutului de Cercetări Economice „Gheorghe Zane” Iaşi. Strădaniile sale de a contura revistei un cadru ştiinţific cât mai documentat în domeniul economiei nu au rămas fără ecou. Paginile Anuarului au început să cuprindă treptat articole semnate de nume tot mai recunoscute din acest domeniu.

În anul 1990, când s-a reînfiinţat Asociaţia generală a Economiştilor din România, prof. Alexandru Tacu a fost în primele rânduri ale celor care au cerut procesul de reorganizare. Mai mult, a fost unul din cei care au înfiinţat filiale în judeţul nostru, la Botoşani, dar şi la Suceava, Neamţ, Vaslui şi, bineînţeles, la Iaşi. Nu i-a uitat pe fraţii noştri de peste Prut ajutându-i să înfiinţeze şi acolo Asociaţia Economiştilor din Republica Moldova. 

A fost răsplătit abia după 1989 cu premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române (1997), Premio Germain  Pirlot acordat de Academia Internazionale delle Scienze-San Marino; titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (2003); medalia „Tradiţie-Inovare – Inovata – Tradere” din partea Universitas, Regia- Gothoburgensis (1995) ş.a.

A încetat din viaţă la 1 ianuarie 2005 în Iaşi, lăsând un mare gol în lumea ştiinţei ieşene şi româneşti. D-nii Teodor Păduraru şi Mihai Haivas în portretul alcătuit acestui gânditor economist intitulat Alexandru Puiu Tacu – creator de şcoală (Anuarul Institului de cercetări economice „Gh. Zane”, t. 15, Iaşi, 2006, pp. 183-190) au doar cuvinte elogioase despre această „personalitate recunoscută a cercetării ştiinţifice şi a mediului universitar românesc” (pag. 183) care „a ştiut să fie un excelent ambasador al României” (pag. 184). Prof. Ilarion Mandachi

GALERIE FOTO