În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, numit și aducătorul de ploi. Acesta este cunoscut ca ocrotitor al recoltelor și aducător de ploi. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat ocrotitorul aviatorilor.

Sfântul Ilie, celebrat drept făcătorul de minuni și aducător de ploi în perioada de secetă, este sărbătorit, în fiecare an, pe 20 iulie.

Ilie Tesvieteanul primește o cinste deosebită din parte Bisericii, întrucât ziua prăznuirii sale este marcată în calendarul ortodox cu roșu, marcare ce nu apare la niciun alt prooroc.

Mai mult decât atât, se spune că Sfântul Ilie nu a cunoscut moartea, el fiind ridicat la cer într-un car de foc. Multe legende spun că misiunea Sfântul Ilie nu s-a încheiat pe pâmânt și că acesta așteaptă sfârșitul lumii, pentru a se lupta cu diavolii.

Sfântul Ilie, sărbătoare la creştini
Potrivit Sfintei Scripturi, Ilie Tesvieteanul a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, mai exact pe vremea regelui Ahab. Acest rege al iudeilor (c. 874-853 î.Hr.) se căsătorise cu o feniciană, Izabela din Sidon care îl îndemna pe Ahab să se lepede de vechea credinţă a iudeilor şi să se închine unuia dintre zeii principali ai fenicienilor.

Regele, preţuind mai mult deşertăciunea lumii, a părăsit credinţa iudeilor şi a poruncit poporului să se închine la idoli. Toate aceste fapte au atras mânia lui Dumnezeu, iar Sfântul Proroc Ilie a primit misiunea să vestească regelui că asupra ţării se va abate o foamete mare, care va ţine trei ani şi jumătate, ca pedeapsă pentru lepădarea lui de credinţă. Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit, iar în urma lui s-a abătut seceta și foametea peste toată țara.

După trei ani şi jumătate, dovedindu-se că numai credinţa în Dumnezeul lui Ilie este cea adevărată, poporul israelit şi-a recunoscut greşeala de a se fi închinat zeului Baal, strigând: "Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat”.

Fiind fiu de preot, Sfântul Ilie respecta toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu prin feciorie, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul.

Se spune că la nașterea sa, tatăl său a văzut cum oameni îmbrăcați în alb l-au învăluit pe Sfântul Ilie în scutece de foc și i-au dat acestuia să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți fără de păcat.

Sfânta Scriptură şi Tradiţia Bisericii spun că Sfântul Ilie va reveni pe pământ, la sfârşitul veacurilor, ca înainte-mergător al celei de a doua veniri a lui Hristos.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie
Tradiția spune că, atunci când tună și fulgeră, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sunt produse de biciul său de foc, în timp ce tunetele sunt provocate de roțile carului și de viteza trăsurii pe care o conduce vizitiul său, Ilie Pălie. 

Datorită puterii sale, Dumnezeu i-a luat Sfântului Ilie puterea dintr-o mână și dintr-un picior, pe motiv că atunci când mergea cu carul prin cer Îi zguduia tronul.

Potrivit tradiției, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor sau în cămări. Mai erau adunate plantele care se foloseau la vrăji şi farmece.

În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele necăsătorite se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, unde se tăvăleau goale prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.

Dacă în noaptea aceea visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri, iar dacă visau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Tradiția mai spune că, oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere și că trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu.

În ceea ce privește superstițiile legate de Sfântul Ilie, se spune că oamenii nu lucrează pentru a nu-l supăra pe acesta și să nu arunce cu fulgere în ei. 

Dacă va ploua, pomii își vor strica roadele, iar recoltele țăranilor vor fi sărace.

De Sfântul Ilie, vrăjitoarele își adună plante pentru a face farmece, iar apicultorii obișnuiesc să recolteze mierea de la albine. 

Totodată, ziua Sfântului Ilie este și un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece mai mult de 150.000 de oameni îşi serbează onomastica.

Rugăciune către Sfântul Ilie pentru alungarea relelor şi bolilor
"Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune.

Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta.

Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!"

GALERIE FOTO