Titlu: Femeia în alb (cu titlul original Woman in White)

Autor: Wilkie Collins (n. 8.01.1824, d. 23.09.1889)

Anul apariţiei: 1860

Scurtă prezentare: Identitate prin dublări și contraste, intrigi, demascări ale unor situații, răutate – toate aceste motive înglobează misterul și suspansul unui roman de excepție care va îmbrățișa lumea iubitoare a unei lecturi noi!

Rolul femeii care încearcă să-și depășeacă nivelul, stereotipul feminității anului 1849 din Londra, metafora care o va detașa de alte tipare ale vremii, toate vor face din titlul romanului, ”Femeia în alb”, un adevărat brand.

Subiectul operei este destul de întortocheat, având ca prim motiv pluriperspectivismul narativ. Ideea este că Laura Halcombe, una din nepoatele domnului Frederick, căsătorită cu Sir Percival, este înlocuită de Anna Catherick, femeia în alb care coase și descoase întreg firul. Domnul Frederick este omul care-l va angaja pe Walter Hartright profesor de artă pentru nepoatele sale, Laura și Marian. Laura este drogată și internată într-un azil pentru nebuni, iar Anna este îngropată în locul Laurei răpusă de o boală de inimă. Demascarea complotului diabolic pus la cale de contele Frosco și Sir Percival este realizat de momentul când Laura este descoperită de către iubitul său, Walter Hartright, stând lângă propriul mormânt. Finalul este  pun în lumină de nașterea Micului Walter, fiul Laurei și al lui Walter, fiu care va fi moștenitorul Limerridge House.

Privit din alt unghi, romanul pune  prima cărămidă a construcției pe care se vor clădi mai apoi azi-numitele ”romane polițiste” sau ”thrillere”; poartă practic amprenta primului thriller englezesc. Ideea unei astfel de scrieri ar trebui să lase amprentă în sufletul și imaginația fiecărui cititor, conturându-i răspunsuri greu de găsit într-un motiv oarecare, al femeii în alb!

Citat:”Pe toate cărările lumii noastre, josnicia şi oroarea merg împreună, mână-n mână. Ironia împrejurărilor nu respectă nici o catastrofă umană.”, ”Crezi în vise? Spre binele dumitale, sper că da.”, ”Unii dintre noi alergăm prin viaţă, alţii hoinărim agale.”, ”Dar, vai! care este fiinţa desăvârşită care poate persevera într-o hotărâre bună, fără să şovăie şi uneori fără să dea înapoi?”, ”Când un filantrop vrea să uşureze suferinţa, o caută în închisori, unde în mizerie se află crima, şi nu în colibe şi cocioabe, unde în mizerie se află virtutea.”, ”Oh, ploaia, ploaia nemiloasă, care m-a înghețat azi-noapte!”

“Nu este altă şi mai plăcută zăbavă decât cetitul cărţilor!” (cronicarul Miron Costin) (DorohoiNews.ro, Cristina C.)

Autor: DorohoiNews.ro

GALERIE FOTO