Sfântul Grigorie era fratele mai tânăr al Sfântului Vasile cel Mare. El a învăţat carte la şcolile din oraşul său, Cezareea Capadociei, şi pentru setea sa de cunoaştere şi pentru marea putere a gândirii şi a scrierilor sale a ajuns să fie cel dintâi mare dascăl, părinte şi teolog slăvit al vieţii duhovniceşti. După moartea soţiei sale Teosevia, Sfântul Grigorie a fost hirotonit episcop de către fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, încredinţându-i-se scaunul Nyssei, de unde a luptat împotriva arianismului. 

Cetatea Nyssa din Capadocia nu era o cetate de seamă, însă Sfântul Vasile voia oameni cu o credinţă neşovăielnică în jurul său: El spunea că „este mai bine ca episcopul să dea cinste scaunului său decât să capete cinste episcopul de la scaun.” Sfântul Grigorie de Nyssa a luat parte la lucrările Sinodului II Ecumenic, în anul 381, întărind credinţa în dumnezeirea Sfântului Duh. 

Dintre scrierile sale amintim: Marele cuvânt catehetic; Despre facerea omului; Viaţa lui Moise; Tâlcuire la Cântarea Cântărilor; Despre Fericiri ş.a. S-a mutat în pace la Domnul în anul 395, în ziua de 10 ianuarie. 

Astăzi îl pomenim şi pe Sfântul Cuvios Antipa, care din botez se numea Alexandru. El s-a născut în anul 1816, în satul Calapodeşti, Bacău. La 20 de ani a mers la Schitul Brazi din Vrancea, unde a fost tuns în rasoforie de stareţul Dimitrie. După doi ani a plecat pe Muntele Athos, unde a primit schima cea mare, primind numele Antipa. În 1860 a mers în Moldova şi Rusia în vederea strângerii de ajutoare pentru Schitul Prodromu. În 1865 s-a aşezat pentru totdeauna la Mănăstirea Valaam. 

Sfântul Sinod al Bisericii noastre l-a trecut în rândul sfinţilor în anul 1992. 

GALERIE FOTO