Sfântul Nicon (†251) era din Neapole, bărbat frumos la chip şi ostaş viteaz în războaie, biruind cu suliţa şi cu sabia acolo unde lupta era mai grea. Deci, întorcându-se încununat de biruinţe dintr-un asemenea război, a spus mamei sale gândul său, că voieşte a se boteza şi căuta ca aceasta să-l îndrume pe calea creştinătăţii şi în credinţa acestei învăţături. 

Astfel, a călătorit, la îndemnul mamei sale, spre Constantinopol, iar la Hios, după şapte zile de nevoinţe aspre, s-a întâlnit cu Episcopul Teodosie, care l-a botezat în numele Prea¬sfintei Treimi. La scurt timp, Sfântul Nicon a îmbrăţişat viaţa monahală, iar după 3 ani de nevoinţe în mănăstirea lui Teodosie, unde mai vieţuiau încă 190 de călugări, acelaşi episcop l-a hirotonit preot, apoi episcop, dându-i sarcina de îndrumător al celor 190 de monahi. 

După moartea Episcopului Teodosie, Sfântul Nicon a plecat cu cei 190 de ucenici în Mitilene, apoi în Italia, şi după ce a îngropat-o pe maica sa, a plecat în Sicilia. Acolo, pe 9 dintre foştii lui ostaşi i-a adus la credinţa creştină, întemeind totodată şi o mănăstire, unde ducea împreună cu cei 199 de călugări viaţă plăcută lui Dumnezeu. Aflând dregătorul Cvintilian despre Sfântul Nicon şi despre ucenicii săi, i-a adus pe toţi înaintea sa şi, nevrând aceştia să se lepede de Mântuitorul Iisus Hristos, li s-au tăiat capetele, primind astfel cununile muceniciei.

GALERIE FOTO