Cetatea Cizicului se afla în Asia Mică, lângă strâmtoarea Bosfor, ce desparte Asia de Europa, la hotarul cu Troa, unde Sfântul Apostol Pavel a propovăduit Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. 

Până la împăratul Constantin cel Mare, cetatea Cizicului nu avea mulţi creştini, din pricina împăraţilor păgâni ai Romei, care prigoneau Biserica lui Hristos. Aceştia dădeau porunci ca toţi locuitorii cetăţii să se închine la idoli, iar cei care refuzau acest lucru erau aspru pedepsiţi și mulţi dintre ei au şi fost ucişi. Atunci, mulţi creştini fugeau din faţa prigonitorilor şi se ascundeau prin munţi şi prin locuri pustii, iar alţii, tari în credinţă, îşi puneau sufletele lor pentru Hristos-Domnul. Aşa a fost şi cu aceşti nouă bărbaţi viteji ale căror nume sunt acestea: Teognis, Ruf, Antipatru, Teostih, Artemas, Magnus, Teodot, Tavmasie şi Filimon. 

Cu toate că erau din ţări diferite, s-au adunat în Cizic şi defăimau cinstirea idolilor, nebăgând în seamă groaznicele chinuri şi frica de tirani. Pentru aceasta au fost prinşi, întemniţaţi şi supuşi la cumplite chinuri, iar apoi li s-au tăiat capetele. După ce Marele Constantin a dat libertate creştinilor, locuitorii din Cizic au scos din pământ moaştele celor nouă sfinţi, pe care, găsin¬du-le nestricate, le-au pus în raclă nouă şi au zidit o biserică pentru pomenirea lor. 

GALERIE FOTO