Intre anii 1856 si 1859, populatia orasului Dorohoi, alaturi de cea a intregului judet, si-a manifestat entuziasmul si adeziunea fata de “Unirea Principatelor sub un singur domn si o capitala noua intre ambele tari”, asa cum rezulta din “Actul de de adeziune a judetului Dorohoi la programa Unirii din 10/22 iunie 1856″
     Prin elaborarea unor legi administrative din timpul domniei lui Al. I. Cuza, Dorohoiul a devenit resedinta judetului cu acelasi nume. Populatia judetului Dorohoi conform recesamantului din 1930 era de 15.866 de locuitori, dintre care 9.707 români, 5.788 evrei, 121 germani…etc. Din puncte de vedere al religiilor populatia era alcatuita din 92,4 % ortodocsi, 7 % mozaici, 0,3 % romano-catolici…etc. Ca limba materna domina romana 71,1%, urmata de limba idis 27,4%, germana 0,6%.
Rencensamintele efectuate arata urmatoarele:
        anul 1912 = 13.951 persoane
        anul 1930 = 15.866 persoane
        anul 1948 = 15.036 persoane
        anul 1956 = 14.771 persoane
        anul 1966 = 16.699 persoane
        anul 1977 = 21.260 persoane
        anul 1992 = 33.739 persoane
        anul 2002 = 30.949 persoane
     Dupa datele prezentate observam faptul ca in anii 1930 orasul nostru numara cu 3.919 persoane romani mai mult decat evrei. Acesti evrei au trait in bune relatii de prietenie, vecinatate si colegialitate cu romanii si erau meseriasi (croitori, cizmari, potcovari, ceasornicari, blanari, sepcari, geamgii, tinichigii, timplari, tapiteri), comercianti, contabili, medici, farmacisti sau lucrau in administratia locala. Am facut aceasta introducere pentru a va creea, dumneavoastra cititorilor Dorohoi News, o imagine ale acelor vremuri…acele vremuri fara de care noi, azi, nu am fi putut exista. Bunicii nostri nu au acces la internet, multi au trecut in nefiinta si nu vor putea sa va confirme frumusetile targului Dorohoi. Pe cei mai varstnici dintre cititori ii rugam sa povesteasca copiilor sau nepotilor despre cum arata orasul Dorohoi si poate astfel amintirile nu se vor pierde.
     Au inceput demolarile efectuate de angajatii societatii de Servicii Publice Locale pe strada Dimitrie Pompeiu si 15 imobile proprietate de stat plus inca 4 proprietate privata situate in zona blocurilor ANL vor disparea odata cu imaginea de cosmar pentru trecatorii care evitau sa mearga pe partea cu aceste cladiri care erau o ruina. De la intersectia cu strada George Enescu daca coboram spre Supermarketul Plus am avut in trecut urmatoarele magazine sau pravalii…chiar pe colt unde a fost in anii 1994-2000 un magazin de paine inainte era o librarie apoi dupa colt a fost o pravalie a un evreu care facea sepci si caciuli (Cojocaru il chema) mai jos de acesta a fost o cojocarie (tot a unui evreu), urma un magazin de chimicale (gestionare: Azoitei Eugenia si Niculescu Olga), tutungeria si loto (gestionar Leibovici Paul-evreu), a mai fost si o ceasornicarie (a lui Morghenstain-evreu), iar pe colt dupa revolutie cafe-barul CINCIN.
     Printre aceste puncte cheie (dar si deasupra, intrucat unele case aveau si etaj), amintite de noi erau locuinte care au fost locuite pana in ultima perioada, dar, datorita degradarii, primaria a evacuat chiriasii, oferindu-le alte spatii de cazare. Peste drum de aceste case pe actualul amplasament al blocurilor ANL in trecut a functionat Autogara in vecinatatea careia era un magazin tip Gostat (gestionar Cheptanaru) care apoi a fost mutat in piata. Mai sus de autogara a fost si Casa de Cultura la etajul careia era Hotel si se invecina cu casa rabinului Pinhas Wasserman. Marius Petrescu a facut zilele trecute fotografii pentru a dovedi prin imagini necesitatea demolarii acestor cladiri care desi fac parte din istoria orasului nostru nu isi aveau rostul in aceasta zona a orasului si prezentau un real pericol fiind totodata si un focar de infectie.
     Mai multe imagini puteti vizualiza aici: http://mariuspetrescu.com/amintiri-despre-trecut/?pageid=1625(DorohoiNews.ro)


Autor: DorohoiNews.ro

GALERIE FOTO