Sfarsitul anului nu a adus vesti bune pentru sistemul financiar international, care a trebuit sa faca fata, in 2010, unor aspre teste de stres, cat si criticilor adresate de autoritatile si societatea civila din toata lumea, din cauza faptului ca bancile sunt vazute drept principala cauza a crizei financiare izbucnite in 2008. Recent, Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancilor, agentia de monitorizare a activitatii bancare la nivel international, a anuntat ca cele mai mari banci din lume au un deficit de lichiditati de 1,730 de trilioane de euro (2,287 de trilioane de dolari), o problema pe care sunt obligate sa o rezolve in urmatorii trei ani, scrie ziare.com.
   De asemenea, cele mai mari 91 de banci au si un deficit de capital de 577 de miliarde de euro fata de nivelul de 7 la suta pe care trebuie sa il indeplineasca pentru a intra in categoria I, o masura a stabilitatii financiare.
   Desi pietele erau pregatite sa auda de deficitul de capital, despre care analistii cred ca poate fi acoperit usor din profituri, "gaura" lichiditatii este un soc si ar putea fi mai greu de reparat, avand in vedere disfunctionalitatile pietelor interbancare din zona euro.
   Majoritatea marilor banci la nivel mondial indeplinesc cerintele minime de capital, insa multe ar fi obligate sa-si restrictioneze plata bonusurilor si dividendelor, daca noile reguli din acordul Basel III (ce reglementeaza activitatea bancara) ar fi aplicate imediat. Acesta este si motivul pentru care, potrivit acordului, cerintele vor trebui indeplinite pe rand, pe parcursul a opt ani.
   Analistii cred ca noile reglementari, mult mai dure, pentru mentinerea unui capital "sanatos" de cel putin 7 la suta (fata de 4,5% cat era pana acum), vor avea un impact modest asupra economiei per ansamblu, in ciuda faptului ca mediul de afaceri se temea de un impact negativ asupra productiei si a ratei somajului.
   Comitetul Basel sustine ca, daca masurile sunt implementate pe o perioada de opt ani, dupa cum este planificat, ar conduce la un declin maxim de 0,22 la suta din PIB-ul mondial. In plus, avand in vedere ca Basel III va fi introdus intre 2013 si 2019, impactul maxim asupra PIB-ului nu s-ar observa decat in noua ani.
   Pe de alta parte, reprezentantii Institutului Financiar International au declarat ca noile reglementari ar putea "taia" 3 la suta din cresterea economica din urmatorii cinci ani in Statele Unite, zona euro si Japonia si ar putea elimina 10 milioane de locuri de munca.
   Aceste vesti si estimari sunt cu atat mai interesante avand in vedere criza datoriilor din zona euro, in care bancile sunt adanc implicate.
   De exemplu, bancile germane au imprumutat sume echivalente cu 6 la suta din PIB-ul Germaniei catre Irlanda si alte 6,2 la suta catre Spania. Astfel, peste 12 la suta din PIB-ul celei mai puternice tari din Uniunea Europeana se afla in mana a doua din tarile cu cel mai mare risc.
   De asemenea, bancile britanice precum Barclays si HSBC ar trebui sa-si recupereze imprumuturile catre Irlanda, care sunt echivalente cu 9,4 la suta din PIB-ul Regatului Unit. Sume echivalente cu 5,7 la suta din PIB-ul britanic se afla, sub forma de imprumuturi bancare, in Spania.
   Bancile olandeze par a se afla in situatia cea mai proasta, cu sume reprezentand 16,4 la suta din PIB-ul tarii imprumutate Spaniei.
   De altfel, Spania datoreaza bancilor si sume echivalente cu 13 la suta din PIB-ul Portugaliei, dar si cu 8,9 la suta din PIB-ul Frantei.
   Irlanda, care tocmai a primit un imprumut de aproximativ 85 de miliarde de euro din partea FMI si UE, a ajuns in situatia aceasta tocmai din cauza sistemului bancar. Bancile irlandeze au pierdut o treime din depozite din cauza temerilor privind falimentele si, in plus, au imprumutat sume echivalente cu 14,5 la suta din PIB-ul Irlandei catre Spania.
   Nici bancile americane nu stau mai bine din acest punct de vedere, imprumutand, impreuna, 353 de miliarde de dolari Portugaliei, Irlandei, Greciei si Spaniei.
   Pentru a preveni un adevarat dezastru, Irlanda se afla deja la nationalizarea celei de-a patra banci, Alliend Irish Banks (AIB), careia i-a oferit 3,7 miliarde de euro.
   Ar putea exista si o solutie destul de simpla pentru aceasta problema, care vine din partea miliardarului George Soros. Investitorul a propus ca fondul de urgenta al Uniunii Europene sa fie utilizat pentru recapitalizarea bancilor, ceea ce ar scadea dobanda ceruta de acestea pentru imprumuturile oferite diverselor tari cu probleme financiare.
   Folosirea fondului de urgenta pentru recapitalizarea sistemului bancar, sustine Soros, ar fi o metoda mai eficienta decat oferirea acestor bani cu imprumut guvernelor tarilor respective, ar conduce la scaderea deficitelor bugetare si ar facilita accesul acestor tari la pietele financiare. (DorohoiNews.ro)

GALERIE FOTO