În perioadă 26 iulie-2 august, 22 de organizații reprezentative ale elevilor din Europa s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale și a Școlii de Vară a OBESSU, unde CNE a fost oficial certificat ca membru observator al structurii, propunerea de aderare fiind acceptată și votată în unanimitate de către organizațiile membre ale OBESSU!
 
OBESSU, The organising Bureau of European School Student Unions este structura care reprezintă interesele elevilor în față instituțiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizațiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experiențe între acestea. Delegația CNE, formată din Iulia-Flavia Miron, președinte CNE și Sînziană-Măria Voicu, vicepreședinte CNE a reprezentat Consiliul Național al Elevilor și România în contextul OBESSU, participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situația sistemului educațional românesc și împărtășind experiența CNE, în ceea ce privește reprezentarea elevilor din România.
 
Odată devenit membru al OBESSU, Consiliul Național al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoștințe referitoare la modul în care organizațiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă și apără drepturile și interesele elevilor și solidaritatea pe care acestea o manifestă față de acțiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea în un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în față instituțiilor relevante.
 
În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziții, relevante pentru situația sistemului educațional preunviersitar românesc, prin care OBESSU solicită luarea unor măsuri în privință finanțării educației, implicării elevilor în procesul decizional și în procesul de evaluare a calității actului educațional.
 
Platforma OBESSU oferă posibilitatea unui schimb de experiență între organizații și un cadru de evaluare și apreciere a altor sisteme educaționale din Europa. Consiliul Național al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizații, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce privește situația sistemului educațional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut față de majoritatea țărilor europene, datorită finanțării insuficiente și lipsei implicării elevilor în procesul decizional.
 
În scopul eficientizării și democratizării sistemului educațional, Consiliul Național al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație, iar în prezent, în urma dicutiilor cu reprezentanții ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educațional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administrație este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinți, elevii având aceleași drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de invatamnt pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaște elevii că o categorie socială, lipsește în continuare din sistemul educațional românesc, deși Consiliul Național al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educațional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învață în cadrul școlilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEȚ(Vocațional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce școlile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale și nu pregătesc elevii corespunzător cerințelor pieții. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unității de învățământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educație.
 
Țările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiție reală în educație, un sistem educațional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investește în educație pentru cetățenie democratică, educație civică, responsabilizand elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societății.
 
 Iulia-Flavia Miron, președintele Consiliului Național al Elevilor declară: „Consiliul Național al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat că membru observator al OBESSU! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizațiilor reprezentative ale elevilor din Europa.  Schimbul de experiențe al organizațiilor și modalitățile de funcționare a sistemelor educaționale din alte țări europene ne oferă posibilitatea analizei situației învățământului românesc și îmbunătățirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaționale care să ofere stabilitate și calitate în actul educațional. Experiența reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privința direcției spre care se îndreaptă sistemul educațional românesc."

GALERIE FOTO