Şcoala a început de două săptămâni, iar mulţi elevi s-au confruntat cu aceeaşi problemă de care se lovesc în fiecare an: manuale într-o stare avansată de degradare sau pur şi simplu lipsă, dar şi neconforme cu programa. La Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară, deschis 10 zile în centru Capitalei, cele mai multe vânzări le fac editurile care au manuale şi culegeri pentru Evaluarea Naţională sau pentru Bacalaureat.

În România, între clasele 0 – 10, învăţământul este obligatoriu şi gratuit, cel puţin în teorie. În realitate, însă, lucrurile nu stau tocmai aşa. Un calcul simplu făcut de gândul arată că părinţii cheltuie pentru un copil minimum 1.100 de lei pe an. O parte din aceşti bani merg către „auxiliare”, materiale care „îi ajută” pe elevi să înveţe mai bine, dar şi pe manuale, pe care fie nu le primesc, fie sunt prea deteriorate pentru a le folosi.

Articolul 69 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, aliniatul (4), prevede că „elevii şi profesorii din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii”. Acelaşi articol mai prevede că în unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Pentru aproximativ jumătate din materiile şcolare nu sunt manuale

Realitatea este însă dincolo de lege. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea să digitalizeze în anii următori manualele şcolare. Primii care ar urma să înveţe, din 2014, din manuale digitale, direct de pe tabletă, ar fi, potrivit planurilor ministrului Pricopie, elevii claselor a I-a şi a II-a. Ei vor avea la dispoziţie manualul tipărit, un CD cu conţinutul manualului clasic şi manualul digital, ce va putea fi descărcat gratuit de pe manuale.edu.ro. Ulterior, dacă planurile ministerului Educaţiei vor deveni realitate, ar urma ca noile manuale să ajungă la toate clasele.

Până atunci, elevii vor primi aceleaşi manuale rupte şi învechite chiar şi de 18 ani. O analiză făcută în urmă cu câteva luni de ministrul Educaţiei arată că, în acest moment, numărul total de programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar este de 555, din care 279 de programe (adică 50,3%) sunt acoperite de manuale şcolare, în timp ce pentru restul de 276 de programe (adică 49,7%) nu există manuale şcolare aprobate. Cauzele sunt ”slaba calitate ştiinţifică a acestor manuale, care nu au fost admise după evaluare, fie din cauza constrângerilor bugetare care au condus la amânarea/anularea sesiunilor anuale de evaluare”.

Elena Moise este mama unei fetiţe care a început de curând clasa a II-a la o şcoală din sectorul 6 al Capitalei şi se confruntă şi în acest an cu această problemă. „Aceste manuale sunt vechi şi urâte. Ca să îi atragi pe copii, cel puţin pe cei de I-IV, trebuie, în primul rând, să le dai un manual curat. Pe când, multe dintre cărţile astea fie că au pagini lipsă, fie sunt mâzgălite şi foarte murdare. Îi voi cumpăra şi în acest an manuale noi, aşa cum am făcut anul trecut”, a spus ea pentru gândul. Pentru cărţile de Limba Română, Matematică, Religie şi Cunoaşterea Mediului, Elena estimează că va scoate din buzunar 100 de lei.

Multe manuale nu mai sunt conforme cu programaIncrease

De manuale se plâng şi profesorii. Mihaela Ene este de opt ani profesoară de Engleză la o şcoală din Capitală. Pentru clasele V – VIII lucrează cu manuale care sunt chiar şi din 1996, deşi programa este din 2009. „Manualele sunt demult depăşite, dar şi insuficiente. La o clasă de a VI-a am primit 20 de manuale la 25 de elevi. Nici nu ştii cum să le împarţi, ca să nu simtă copiii că îi discriminezi. De asemenea, acestea nu mai sunt conforme cu programa şcolară. Astfel, se ajunge la auxiliar. Oricum, pentru a se învăţa serios este nevoie de ele. Însă nu le poţi impune părinţilor să le cumpere”, mărturiseşte cadrul didactic.

Colega ei de Limba Română, Raluca Popa, a susţinut, pentru gândul, că nu a avut să le dea copiilor din clasa la care este dirigintă, respectiv a VII-a, nici măcar o singură carte de Franceză. „Sunt 24 în clasă, nu am primit nicio carte. Vor trebui să îşi cumpere, aşa cum o fac, săracii, în ultimii ani. La română sunt copii care au cărţi care încep de la pagina 20, unii chiar de la 50. Aşa că m-am simţit obligată să le recomand să îşi cumpere. La unele clase, de comun acord cu părinţii, am schimbat şi manualul”, spune ea.

Stelian Fedorca, fostul secretar de stat din cadrul Ministerului Educaţiei, în prezent consilier, susţine că situaţia este sub control, în ciuda analizei făcute în urmă cu câteva luni chiar de ministerul lui.

„Ştim că manualele sunt vechi. Profesorul trebuie însă să le adapteze programei sau să facă propriul material didactic pentru că un profesor, pe lângă cele patru ore de predare, mai are şi alte patru ore pentru a se pregăti”, a declarat Stelian Fedorca pentru gândul.

Profesoara de engleza Mihaela Ene, care lucrează cu copiii atât din manuale, cât şi din caietele speciale, le aduce elevilor şi alte materilale didactice, pregătite de ea. „Eu le fac tot felul de fişe, în special la opţional, unde nu am chiar deloc manual, însă tot părinţii sunt nevoiţi să le multiplice pentru că, deşi există xerox la şcoală, trebuie să plăteşti pentru asta, iar explicaţia pe care o primim mereu este că nu sunt fonduri”, recunoaşte ea.

În legătură cu lipsa manualelor, consilierul Stelian Fedorca spune că nu „va exista copil fără manual şi că acestea ar urma să fie distribuite în şcoli în perioada următoare”. Profesoarele Mihaela şi Raluca au în acest an în clase elevi care nu au manuale, o situaţie pe care au întâlnit-o şi în 2012, 2011, etc. În anii trecuţi, nimeni nu le-a mai dat elevilor pe parcursul anului şcolar aceste cărţi şcolare obligatorii.

În perioada 19 - 29 septembrie, a fost deschis Târgului GAUDEAMUS Carte Şcolară în incinta unui pavilion expoziţional amplasat în Piaţa Universităţii. Reprezentanţii editurilor prezente la târg, între care Corint, Sigma, Humanitas, Aramis, Niculescu sau Editura Didactică şi Pedagogică, au afirmat la unison, pentru gândul, că cele mai solicitate au fost manualele. S-au vândut manuale de Limba Română, Matematică, Geografie, Istorie, Fizică, limbile Engleză şi Franceză, pentru toate clasele.

Au fost însă unii care nu şi-au găsit manualele pe care nu le-au primit de la şcoală. „Am venit să îi cumpăr fetiţei un manual de clasa a V-a de Engleză. Au fost foarte puţine manuale în clasă şi la ea nu au mai ajuns. Din păcate nu l-am găsit aici, pentru că este unul de la editura Oxford şi nu a mai fost editat de mulţi ani. Va trebui să îl caut în alte părţi", s-a plâns mama unei fetiţe care învaţă la Şcoala Nr. 27 „Principesa Ileana" din Capitală.

Editurile nu pot fi constrânse de minister să publice manuale
Anul trecut, Ministerul Educaţiei a alocat 17,25 milioane de lei pentru manuale. Pentru anul şcolar 2013 – 2014 au fost alocate 20 de milioane de lei. „În medie, Ministerul Educaţiei plăteşte între 4 şi 5 milioane de euro pentru manuale. Jumătate din aceşti bani ar trebui să meargă pentru cele de clasa I, restul se împarte la cei aproape 3 milioane de elevi din clasele II –XII. În afară de lipsa banilor, din 2007 şi până în prezent nu mai este niciun contract valabil între edituri şi minister. Ministerul face comenzi mici, la multe materii, o comandă mică înseamnă un cost mare, aşa că editura poate să refuze să publice”, a declarat pentru gândul Claudiu Istrate, directorul executiv al Uniunii Editorilor din România, care grupează principalii editori de carte şcolară.

Claudiu Istrate afirmă că soluţia pentru a rezolva problema manualelor ar fi ca acestea să fie acordate doar cazurilor sociale. „Toţi ceilalţi ar trebui să le cumpere, însă preţul ar trebui să fie în raport cu calitatea manualului", susţine el. sursa: gandul.info

GALERIE FOTO