Bacalaureat 2014, perlele absolvenților. Proba orală la limba română a fost o nucă prea tare pentru unii absolvenți de clasa a XII-a, iar acest lucru nu-l susținem noi, ci chiar ei și-au dat arama pe față.

În ciuda performanţei slabe pe care elevii au avut-o la proba de limba română oral, calificativele pe care le-au primit nu influenţează în niciun fel media finală. La asemenea răspunsuri profesorii au rămas cu siguranță stupefiați

Prezentăm mai jos o discuție reporter – elevă, potrivit Digi 24.

„-A trebuit să zic opinia mea despre proprietăţile intelectuale.
-Proprietăţi intelectuale, adică?
-Adică în utilizarea PC-ului.
-Și ce-ai zis?
-Păi mai multe răspunsuri, depinde şi în ce ajută: în învăţământ, în muncă, în mai multe domenii.
-Şi care ar fi aceste proprietăţi intelectuale?
-Păi ar fi cunoştinţele pe care ni le oferă despre orice domeniu.”

Această absolventă de liceu este convinsă că a răspuns bine şi nu are emoţii în ceea ce priveşte nota finală de la bacalaureat 2014. Ea crede că va obţine diploma de bacalaureat.

O altă elevă, Maria îşi doreşte să ajungă prezentatoare TV. Din acest motiv ea a ales să vorbească despre diferenţa dintre cinematografie şi televiziune.

„În primul rând, la cinematograf sunt filme în premieră iar acestea pot aduce inovaţii. Televiziunea nu poate oferi acea senzaţie de live pe care cinematograful o poate oferi”, a spus Maria.

Şi un alt candidat la examen i-a uimit pe profesorii din comisia de examinare.

„La punctul 2 să explic importanţa bibliotecilor în societatea noastră. E foarte importantă pentru că are un text informativ. Și este informativ, şi educativ şi întotdeauna vom avea legi pentru că internetul nu ne merge câteodată, telefon poate n-avem şi tot la biblioteci ajungem. N-am avut probleme. În cinci minute am ieşit din sală”, a spus elevul.

Elevii aşteaptă acum proba de competenţe digitale de săptămâna viitoare.

o parte din perlele elevilor albaiulieni, potrivit alba24.ro:

Rețelele de socializare sunt ca un frigider: nu este nimic nou, dar totuși intrăm. Ele ne congelează mintea și ne fac să nu mai gândim și devenim zombi.

Cetățeanul turmentat: înfățișarea sa fizică lasă de dorit, dar cea psihică, deși îmbibată cu alcool, încă mai funcționa vag.

Perspectiva narativă în fragmentul citat este inexistentă.

Virgula s-a folosit pentru că a fost pusă de autorul fragmentului, Vasile Alecsandri, și, prin urmare, acolo trebuie să fie.

Naratorul este omniscient, iar verbele folosite sunt la persoana I.

Verbele la timpul perfect simplu sunt prezente pentru a ne arăta viitorul.

Copiii din ziua de astăzi au ajuns să stea în casă toată ziua, pe facebook, sau pe cine știe ce alt site de socializare, în loc să iasă afară la aer curat, să se joace, cum o făceam și noi înainte de internet și facebook. Dau ca exemplu facebookul, nu am nimic cu fetele dar asta trebuie să o spun, ele au ajuns, pentru nişte likeuri, să se pozeze aproape dezbrăcate, unele chiar dezbrăcate, şi să posteze fotografia pe facebook. De ce? Pentru nişte amărâte de likeuri, şi asta nu e problema cea mai mare. Cea mai mare problemă e că ele o fac de la vârste fragede, 12-14 ani.

ALTE PERLE DE LA SIMULARE BAC 2014

Unul dintre elevi se chinuia, de exemplu, să argumenteze că un fragment de text aparţine genului literar dramatic astfel: "Aparţine genului dramatic fiindcă Dinu minte, iar Gena se preface", scrie expressdebanat.ro.

Cele mai multe perle culese din mințile celor mai "răsăriți" liceeni au legătură cu romanul Ion. Fie că povestea din roman a fost transformată într-o telenovelă dramatică, fie într-o poveste cu agricultori frustrați și tractoare de la 1900, cert este că majoritatea elevilor au scăldat acțiunea din Ion până au limpezit-o de tot de vreun înțeles.

De departe cea mai răsărită sclipire de inteligență așternută pe hârtie a fost: „Începutul romanului îl arată pe Ion un băiat ce se trezeşte de dimineaţă, tractoarele trecând pe uliţă şi el mergând la lucrat pământul".

„La început, Ion este sărac şi stabil din punct de vedera psihologic. Deşi era nebun după avere şi iubea pământul mai presus decât propria sa viaţă acesta nu recurge la gesturi extreme".

Din același registru fac parte și următoarele: „Relaţia dintre Ion şi Florica, deşi promiţătoare la început, se dovedeşte, în final, a fi un real eşec, deoarece fiecare sfârşeşte în braţele altcuiva, fiind condamnaţi la o iubire neîmpărtăşită", „George şi-a dorit-o pe Ana şi, nereuşind, s-a orientat către Florica" sau „În final, iubirea dintre Ion şi Florica nu supravieţuieşte testelor".

Bogăția perlelor născute din mințile sclipitoare ale învățăceilor din epoca Facebookului are în dotare și următoarele vorbe de duh: „Ion are un statut social sub-mediocru", "Ion este vânjos din punct de vedere fizic". Nici autorul romanului nu a fost iertat din lucrările elevilor: "Liviu Rebreanu s-a băgat într-o simbioză minunată cu viaţa satului, el scriind un roman extraordinar" .

Chiar dacă la citit au stat cam prost, elevii nu au ezitat totuși să contopească subiectele primite la simulări cu teoriile învățate de fiecare în "școala vieții". Fie că au făcut referite la bani, averi, respect și dușmani cert este că majoritatea lucrărilor au transformat romanul Ion într-o manea.

Printre cele mai răsărite perle în acest sens se numără: „Fiind un om violent, fără scrupule, ce şi-a bătut joc de Ana, Ion are în gândire doar banul şi averile", "Romanul Ion ne inspiră să ne respectăm mult mai mult unii între ceilalţi ca oameni, cu atât mai mult într-o relaţie" sau „În concluzie, romanul s-a sfârşit tragic, totul fiind o minciună şi romanul arătându-ne ce valori trebuie să avem noi ca om şi că tot ce primim de la viaţă bun sau rău trebuie să acceptăm aşa cum este".

„Ion se iubea cu Florica noaptea pentru ca ziua era prea cald"

„Ana era o femeie plictisitoare, nu stia sa-l atraga pe Ion si se lua mereu de el. Dar si el era prea obsedat sa lucreze pamantul, pentru ca era un taran in adevaratul sens al cuvantului si in plus avea si amanta''

„Daca aveau si ei un club in sat, un restaurant, ceva, sa se mai distreze poate ca nu se mai certau asa des si Ion nu ii mai facea felul."

Nici personajele lui Caragiale n-au fost intelese de toti liceenii. Unii il vad pe Dl Goe ca pe '„un copil fitzos cum sunt smecherasii de Dorobanti''. Altii il considera un model.

„Mie mi-a placut de dl Goe pentru ca era beton, frate, toate femeile alea din jurul lui stateau drepti cand deschidea el gura. Nu ca mama sa ma certe mereu''

„Eu cred ca personajele nu erau atat de proaste, dar autorul a vrut sa ne distreze pe noi cand ii citim lucrarea'', scrie un elev despre eroii din piesa ''O scrisoare pierduta''.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO