În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibili pentru gradație de merit, un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Noul proiect de lege vine cu o modificare importantă: consiliile de administrație ale școlilor, nu inspectoratele, ca până acum, îi vor evalua pe profesori. Șase cadre didactice au explicat pentru Școala 9 cum a devenit excelența didactică „o goană după adeverințe”.

Constantin Lomaca este astăzi șeful Departamentului de Științe de la Franconian International School din Erlangen, Germania, dar are o experiență internațională în domeniul educației. Profesorul spune că nu a lucrat până acum în nicio școală din afară în care să se fi acordat o creștere salarială pe baza unui dosar așa cum este la noi în țară. „Acest gen de dosar este util însă doar corelat cu felul în care te prezinți la interviu și cu nevoile angajatorului (asta dacă școlile au cu adevărat autonomie în angajarea profesorilor)”, a spus profesorul pentru Școala 9.

„Cea mai mare răsplată pentru profesori este satisfacția reușitelor și împlinirilor elevilor”, este de părere Constantin Lomaca. „Aceasta nu este o frază goală sau un clișeu, ci o realitate pe care orice profesor ce își iubește profesia o poate confirma. Pe de altă parte, și profesorii sunt oameni și preferă să lucreze în sisteme echitabile și meritocratice”, își continuă acesta argumentația.

Peste tot în lume, salariile cresc treptat în primii 24 de ani de la angajare până la un salariu de 1,7 ori mai mare decât cel de debut. „Creșterea graduală anuală a salariului se face după o evaluare cu un supervizor intern din școală și se bazează pe standarde externe și interne. În general, dacă îți faci treaba, creșterea se aplică”, explică profesorul. Așadar, salariul nu crește automat, odată cu vechimea, ci se acordă în urma unor evaluări.

Standarde de performanță pentru cadre didactice
Potrivit lui Lomaca, profesorii pot fi plătiți în plus prin promovare în funcții de responsabilitate (șefi de catedre, mentori pentru profesorii debutanți, coordonatori de diriginți pe doi-trei ani în școlile cu mai mulți elevi) și de conducere (directori, directori adjuncți, inspectori).

Cum se acordă gradațiile astăzi
În prezent, profesorii români pot fi răsplătiți cu o creștere salarială de 25% timp de cinci ani. Această premiere se numește gradație de merit și se obține în urma unui concurs de dosare, care trece prin evaluarea unei comisii formate în mare parte din inspectori școlari din fiecare județ.

Metodologia spune că pot participa la această competiție profesorii care au o vechime de cel puțin cinci ani și calificativul „Foarte bine” la evaluarea inspectoratelor din fiecare an școlar. Acest „Foarte bine” se obține pentru activitatea didactică cuantificată în rezultatele elevilor, inovare, utilizarea tehnologiei și a altor metode alternative de educație, dacă au pregătit copii pentru diferite competiții și olimpiade, dar și pentru acțiuni de prevenire a abandonului școlar sau de incluziune.

În regulament este detaliat punctajul de evaluare pe fiecare activitate în parte și, surprinzător, se acordă un singur punct din totalul de 150 pentru „participarea cu comunicări la simpozioane, conferinţe judeţene, naţionale şi/sau internaţionale, care demonstrează performanţele deosebite ale cadrului didactic în inovarea didactică, participarea la cursuri de perfecţionare în domeniu sau în management educaţional, dovedite prin documente oficiale ale manifestării”.

Punctajul total se acordă pentru:
Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă – 90 de puncte
Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/management educaţional – 40 de puncte (din care doar un punct pentru participarea la comunicări și simpozioane)
Criteriul privind activităţile extracurriculare şi implicarea în proiecte (inclusiv proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă: Erasmus+, POSDRU, POCU, transfrontaliere, Banca Mondială şi altele similare)/programe de formare profesională – 15 puncte
Criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională – 5 puncte Cu toate că metodologia este strictă și arată bine pe hârtie, mai mulți profesori acuză că obținerea gradației de merit nu mai are nicio legătură cu meritul, ci s-a transformat într-o „goană după adeverințe”.

Ce se schimbă în noua lege
Potrivit noii legi a educației, nu vor mai fi inspectoratele școlare (direcții județene, în noul text de lege) cele care vor evalua și acorda gradația de merit. Consiliile de administrație ale școlilor vor avea acest nou rol.

„(1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit”. (Din textul proiectului de lege a educației)

Doru Căstăian, profesor de socio-umane în Galați, crede că e o schimbare binevenită. „E un lucru bun după părerea mea, va responsabiliza activitatea de evaluare la nivelul școlii și, sper, va anihila hiperactivitatea și superficialitatea pe care le promovează actuala metodologie”, spune profesorul. 

„Metodologia veche e falimentară, iar despre cea nouă nu pot spune prea multe până nu o văd și nu o văd la lucru, însă e un lucru bun ca principiu. Evaluarea ar trebui să se facă în funcție de rezultatele la clasă, academice, de preferință, măsurabile, relația cu copiii, cu părinții, implicare reală în proiecte semnificative, activitate culturală eventual”, mai spune Doru Căstăian.

GALERIE FOTO