În şedinţa Consiliului Comunei urbane Dorohoi din 3 februarie 1937 s-a hotărît refacerea pavilionului muzicii şi acelui ce servea pentru serbări populare din parcul „Aurora”, care arseseră într-un puternic incendiu în 1936. Primarul oraşului, Haralambie Berijan, şi toţi cei 32 de consilieri (dintre care 11 erau evrei) au votat în unanimitate această importantă decizie.

În anul 1938, o nouă lege nedreaptă pentru Dorohoi, este anunţată de guvernul României: judeţul trece la ţinutul Suceava, capitala ţinutului fiind oraşul Cernăuţi. Această mutare neinspirată avea să aibă un efect catastrofal asupra oraşului Dorohoi, căci, în urma ultimatumului sovietic din 27 iunie 1940, România a trebuit să cedeze Bucovina, ruşii ocupând şi Herţa cu localităţile dimprejur, care făcuseră parte din judeţul Dorohoi.

Anul 1938 avea să aducă şi alte nenorociri populaţiei locale. Începând cu 1 septembrie 1938, cadrele didactice evreieşti, cu mici excepţii, au fost îndepărtate din învăţământul de stat. Printre evenimentele mai importante din viaţa oraşului mai notăm: repartizarea din partea generalului C. Ilasievici primăriei oraşului a sumei de 50.000 lei pentru repararea drumurilor.

La 29 martie 1939,generalul Constantin Ilasievici a fost numit „Cetăţean de Onoare al oraşului Dorohoi”. Apropierea norilor negri ai celei de a doua conflagraţii mondiale a făcut ca la conducerea oraşului să se perinde cunoscute cadre militare: colonelul Aurel Bantaş, colonelul Anghel Taţomir, colonelul Ion Barcan, căpitanul Ioan Ilasievici, colonelul Victor Măescu, maiorul Constantin Găluşcă, toţi într-o perioadă de numai 6 ani, între 1938 – 1944. Uitând pentru puţină vreme că războiul era aproape, dorohoienii au participat în număr mare la concertul susţinut de violonistul Grigore Dinicu la 2 aprilie 1939, la invitaţia conducerii Ateneului Român din Dorohoi.

La 5 ianuarie 1940 apare la Dorohoi revista „Aquarium” avându-l ca direcctor pe Puiu Irimescu. Anul 1940 a adus cu el multe surprize neplăcute pentru dorohoieni. La 24 martie 1940, pe strada Dudeşti din Bucureşti, doi ostaşi din regimentul 29 infanterie au fost prinşi de legionari, au fost legaţi, apoi stropiţi cu benzină şi li s-a dat foc arzând de vii. Regimentul dorohoian se afla în capitală pentru a reprima mişcarea legionară. Evreii au fost excluşi din armată, Şcoala Israelită a fost închisă, evreilor li s-au impus restricţii de circulaţie şi comerciale.

La 2 iulie 1940, militarii regimentului 3 grăniceri din Bacău, sosiţi din Basarabia, pretinzând că acolo au avut conflicte cu evreii locali, la cimitirul oraşului au deschis focul în timpul unei înmormântări: au ucis 40 de evrei printre care 7 erau militari la regimentul 29 din Dorohoi. Şi-au continuat acţiunile represive şi în oraş până când ofiţerii din trupa Ghidale a regimentului 29 infanterie au restabilit ordinea. Dar, ireparabilul se produsese, 51 de persoane fiind ucise şi alte câteva zeci rănite. Pe frontul din Odessa, unde se aflau ostaşii români din Dorohoi, colonelul Dumitru Orăşanu, comandantul regimentului 29 infanterie, a căzut eroic în lupte în dimineaţa zilei de 29 august 1940.

La 6 septembrie 1940, numai după două zile de la numirea generalului Ion Antonescu preşedinte al Consiliului de Miniştri, acesta a dat un decret privind îndepărtarea din armată a unor generali, primul dintre aceştia fiind dorohoianul Constantin Ilasievici-un apropiat al Casei Regale.

La 21 ianuarie 1941, ostaşii regimentului 29 infanterie din Dorohoi cu o companie de Care de Luptă, a procedat la Bucureşti la curăţirea următoarelor cuiburi de legionari: Centrul studenţesc din Calea Plevnei, Ministerul de Justiţie, facultatea de Drept, Palatul şi clădirea Universităţii.

Pentru populaţia evreiască chinurile s-au amplificat. În luna februarie 1940,marea majoritate a evreilor din judeţ a fost evacuată la Dorohoi. Înfiinţat în 1940, pentru a putea da posibilitate copiilor evrei din oraş de a-şi continua studiile, Liceul teoretic Evreiesc a primit avizul ministerului de resort pentru funcţionare abia la 18 noiembrie 1941. Liceul a fost înfiinţat la iniţiativa profesorului Leon Zoller, cu sprijinul inimoşilor profesori Botezatu Ion şi C. N. Iancu.

La 4 octombrie 1941 primăriei Bucovina, înfiinţată la 3 septembrie 1941, i-a fost încorporat şi judeţul Dorohoi împreună cu Herţa şi împrejurimi. Cu câteva luni înainte, la 22 mai 1941, trupele germane au fost dislocate în judeţul Dorohoi. Rămâne ca un gest de un rar umanism, acordul lor tacit de a ne acoperi Statuia „Ostaşul român în atac” din faţa primăriei, pentru a nu fi nevoiţi să distrugă această operă de artă.

În luna septembrie a anului 1941 au început deportările evreilor în Transnistria. Au fost confiscate toate bunurile care au fost în proprietatea legionarilor. Măsurile represive contra evreilor au continuat prin confiscarea aparatelor de radio, o parte a locuinţelor şi mărfurilor rămase de la evreii deportaţi.

La 24 octombrie 1941, guvernul României a dat o hotărâre prin care se înceta evacuarea evreilor. Deşi o serie de cadre didactice din oraş au fost concentrate, totuşi majoritatea şcolilor şi-au continuat activitatea în condiţii foarte grele. Pentru a veni în ajutorul elevilor, mai multe şcoli, printre care Gimnaziul Comercial şi Şcoala primară nr. 2, au înfiinţat cantine şcolare. Acestea erau conduse de profesorul Mircea Florea şi învăţătoarea Maria Bantaş. Gimnaziul Industrial de băieţi îşi schimbă denumirea în Şcoala Tehnică Industrială Gradul I de băieţi având ca director pe Gheorghe Gabrovescu. Un fapt inedit şi important în învăţământ: începând cu acest an, elevii Şcolii Tehnice Industriale au avut un nou obiect de studiu – aviaţia. prof. Ilarion Mandachi

GALERIE FOTO