Bogații din România sunt mai mulți decât par, cel puțin așa crede Ministerul Finanțelor, care spune că averea „normală“ a unei familii se reduce la o locuință de 60 de metri pătrați. Iar bogații trebuie impozitați suplimentar.

Bugetul de stat al Românei are nevoie de bani, deci trebuie să își majoreze încasările. Aceasta este filosofia pe care o urmează actualul guvern Ponta, dar nu numai, taxele și impozitele fiind majorate în fiecare dintre ultimii trei ani.
Problema este cum se vor face aceste majorări ale încasărilor. Dacă s-ar discuta despre combaterea evaziunii fiscale, despre sifonarea profiturilor către alte sisteme fiscale mai prietenoase (prețurile de transfer) sau dacă ar fi luate măsuri de sprijinirea economiei astfel încât să crești baza de impozitare (și nu prin includerea tuturor persoanelor în respectiva bază), atunci ar fi foarte bine. Dar nu, la noi încasări mai mari la buget nu se pot face decât prin majorări de taxe sau impozite.

Ne întoarcem la instituția „perceptorului“, care mergea acasă la contribuabil și verifica: „Ți-a fătat vaca? A, deci ai două animale, trebuie să plătești dublu!“ Desigur, nu mai este vorba de vaci și porci (deși nu ar fi exclus să intre și aceștia la „bogăție“), ci de piscine, fântâni arteziene sau statuete la intrare. Sau orice ar putea indica o „bogăție“ peste nivelul „normal“. Nu se știe încă ce înseamnă „normal”, dar este clar că trebuie să avem o „taxă pe bogăție“.

Buda în curte versus boiler în casă

„Este foarte clar că, păstrând cota unică la 16%, veniturile bugetare - pentru a avea bani pentru școli, pentru spitale, pentru drumuri - trebuie să crească“, spune premierul Victor Ponta, care adaugă că, totuși, cota unică din România și Bulgaria înseamnă „dumping fiscal“, dând ca exemplu Germania, unde impozitul este de 45%. Bun, păstrăm cota unică la actualul nivel, dar de unde vor crește veniturile bugetare? Unul dintre modele este „taxa pe bogăție“, prin care impozitul pe proprietate ar trebui schimbat, inclusiv prin taxarea psicinelor. „Piscinele ar fi trebuit să fie deja impozitate, pentru că pot fi considerate un exces în cadrul unei locuințe normale“, spune Mihail Constantin, vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Ideea are, de fapt, în vedere o reformă a impozitului pe proprietate. Teoretic, ar trebui să înțelegem că vom vorbi despre un impozit calculat pe valoarea proprietății, care include piscine, fântâni arteziene, materialele din care este construită casa etc. „Pe mine mă judecă organul local pe utilități - o locuință construită cu materiale locale, cu utilitățile în spatele curții, și altă locuință tot la țară, construită alături, care are fosă, are utilitățile în casă, are boiler și hidrofor. Ele vor fi impozitate diferit; dacă mai puneți o a treia care are și o piscină, logic ar fi să existe trei categorii de impunere“, explică Mihail Constantin. Dar impozitarea diferită există și acum, în funcție de materialul utilizat la construcție, în funcție de dependințe, de vârsta clădii etc. O modificare în acest sens nu s-ar putea face decât printr-o evaluare mult mai precisă, dacă nu una specială pentru fiecare locuință. O utopie, desigur, deoarece evaluarea de către ANAF a fiecărei gospodării dintre cele 7,1 milioane existente în România (sau măcar cele 5,1 milioane clădiri de locuințe, conform INS) ar fi imposibilă.

Autoritățile fiscale au majorat însă impozitele pentru a doua sau treia proprietate. Astfel, până în 2010 pentru o a doua casă impozitul era mai mare cu 15%, pentru a treia cu 50%, pentru a treia cu 75%, iar pentru a patra sau mai multe cu 100%. Ulterior, s-a trecut la mai puține categorii, iar procentajele de mjorare a taxei-standard au fost ridicate: 30% în plus pentru a doua casă, 100% pentru a treia și 200% pentru următoarele. Tot nu a fost de ajuns, așa că anul trecut s-au mai majorat o dată: 65% pentru a doua casă, 150% pentru a treia și 300% pentru următoarele. Măsura e în vigoare și acum, deși ar fi trebuit să dispară de la 31 decembrie 2011.

Este evident că impozitele nu mai sunt atât de mici la noi în comparație cu cele din UE atunci când vorbim despre cei „bogați“ (care au mai mult decât o locuință de 60 de metri pătrați). Iar tactica „denunțătorilor“ este respinsă inclusiv de către oficiali ai Fiscului, care au declarat că oricum primesc și acum scrisori referitoare la vecini evazioniști, dar nu le pot verifica integral din lipsă de personal. „Creşterea unor impozite e mai acceptabilă social, cel puţin pe cote diferenţiate“, spunea Liviu Voinea acum câțiva ani. Pe aceeași idee se bazează, probabil, și actuala propunere de „reformă“ a proprietății.

ANAF nu este pregătită pentru aplicarea sistemului în care cei care dau infor­mații Fiscului despre persoa­ne sau firme ar putea fi recompensați financiar, Mihail Constantin, vicepreședinte, ANAF.

Fiscul se bazează pe faptul că oamenii știu cel mai bine situația vecinilor și pentru cei care transmit informații corecte despre aceștia se aplică scutiri sau li se dă o recompensă și mai plătesc doar diferența, Liviu Voinea, secretar de stat, Ministerul Finanțelor. sursa. capital.ro

GALERIE FOTO