Milioane de persoane aflate în Europa de nord se luptă cu zăpada şi cu gheaţa, ceea ce îi face să se întrebe de ce se confruntă cu temperaturi atât de scăzute într-o perioadă în care a sosit primăvara, iar Pământul se confruntă cu încălzirea globală.

Oamenii de ştiinţă oferă un răspuns: motivul pentru care ne confruntăm cu cel de-al patrulea an consecutiv în care Europa şi America de Nord au parte de zăpadă şi de frig atât de târziu este chiar încălzirea globală!

Cercetătorii afirmă că încălzirea globală afectează o relaţie complexă dintre ocean şi atmosferă, ceea ce face ca aerul îngheţat de pol să coboare în sud.

„Această legătură este din ce în ce mai clară, chiar dacă dovezile nu sunt încă 100% concludente", a declarat Dim Coumou, specialist în cadrul Potsdam Institute for Climate Impact Research, centru de cercetare aflat în apropiere de Berlin. Teoria oamenilor de ştiinţă se bazează pe un fenomen arctic studiat în profunzime, intitulat "positive feedback" – cu alte cuvinte, un cerc vicios.

Temperaturile tot mai mari duc la topirea gheţii din Oceanul Arctic, mai ales vara. În 1979, atunci când au fost efectuate pentru prima dată măsurătorile prin satelit, gheaţa din Arctic se întindea vara pe şapte milioane de kilometri pătraţi, echivalentul a 90% din suprafaţa Australiei. Măsurătorile efectuate în septembrie 2012 au arătat că întinderea gheţii a atins un nivel minim, de doar 3,4 milioane de kilometri pătraţi.

Dispariţia gheţii ce reflectă lumina soarelui dezvăluie o cantitate mai mare de apă întunecată, ce absoarbe radiaţia solară, ceea ce accelerează topirea gheţii – continuând acest cerc vicios.

Teoria cercetătorilor sugerează că această căldură suplimentară, stocată pe o suprafaţă vastă a apei de suprafaţă, este eliberată lent în atmosferă de-a lungul toamnei arctice. Căldura duce la creşterea presiunii atmosferice şi a umezelii din Arctic, reducând diferenţa de temperatură faţă de latitudinile mai joase. Citeşte mai mult pe financiarul.ro.

GALERIE FOTO