Cel de-al 5-lea Raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială, elaborat de Comisia Europeană şi publicat ieri, arată că politica de coeziune a UE a contribuit în mod semnificativ la creşterea economică şi la prosperitate, precum şi la promovarea unei creşteri echilibrate în întreaga Uniune. Cu toate acestea, din perspectiva evoluţiilor economice şi sociale semnificative petrecute în ultimii ani, de acum înainte politica de coeziune trebuie să facă faţă unor noi provocări.
    În contextul mai larg al revizuirii bugetului UE, raportul evidenţiază faptul că viitoarele investiţii din sfera politicii de coeziune trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul propune introducerea unor condiţii mult mai stricte, precum şi a unor stimulente, pentru asigurarea utilizării efective a fondurilor dedicate politicii de coeziune, precum şi o mai mare concentrare pe obţinerea de rezultate.
    Cu ocazia prezentării raportului, comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a afirmat:„Acest raport arată modul în care politica de coeziune a avut un impact major asupra economiei europene, reducând diferenţele de ordin economic şi promovând dezvoltarea în domeniile social şi ecologic.Pentru a asigura o mai bună valorificare a resurselor financiare, e nevoie să eficientizăm şi mai mult politica de coeziune, prin obţinerea unor rezultate concrete şi măsurabile.E nevoie să cheltuim aceste resurse mai inteligent, să ne concentrăm pe priorităţile principale ale UE şi să adăugăm o plus-valoare vizibilă la ceea ce autorităţile naţionale şi regionale întreprind deja.Constatările din acest raport şi consultările care vor urma ne vor ajuta să pregătim o politică de coeziune mai bine adaptată la situaţia economică de azi.”
     László Andor, comisar UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a afirmat:„Politica de coeziune a jucat un rol crucial în combaterea efectelor crizei economice, iar Fondul social european a ajutat în mod deosebit la atenuarea impactului crizei asupra lucrătorilor şi întreprinderilor mici.” El a adăugat: „Mai mult decât oricând în trecut, FSE trebuie pus în slujba iniţiativei de creare de locuri de muncă în Europa, ajutând populaţia să găsească rapid un loc de muncă.Politica de coeziune va fi un instrument important pentru îndeplinirea obiectivelor UE în domeniile ocupării forţei de muncă şi social, ca parte a noii strategii Europa 2020”.
     Raportul prezintă o evaluare pe larg a situaţiei economice, sociale şi de mediu, precum şi a tendinţelor la nivelul regiunilor UE şi stabileşte o serie de opţiuni diferite pentru adaptarea politicii după anul 2013. El arată modul în care politica de coeziune a adus beneficii tuturor regiunilor, atât prin investiţii directe şi beneficii comerciale indirecte, cât şi prin sprijinirea priorităţilor cu impact asupra întregii UE, precum protecţia mediului, cercetarea şi inovarea.
     Evaluările arată că, între 2000 şi 2006, investiţiile în cadrul politicii de coeziune:
-       au ajutat la crearea a aproximativ 1,4 milioane de noi locuri de muncă, au sprijinit întreprinderile mici şi au stimulat cercetarea
-       au oferit oportunităţi importante de instruire pentru milioane de femei, de tineri, de persoane vulnerabile din punct de vedere social şi de şomeri şi au ajutat aproximativ 2 milioane de beneficiari de instruire per an să obţină un loc de muncă
-       au modernizat reţelele de transport, sprijinind construirea sau reabilitarea a mii de kilometri de şosea şi cale ferată, precum şi modernizarea unor porturi şi aeroporturi
-       au îmbunătăţit condiţiile de mediu pentru milioane de europeni, aliniind la standardele UE calitatea apei potabile şi tratamentele apelor reziduale.
     Totuşi, în pofida acestor realizări, între regiuni persistă mari diferenţe de ordin economic. Raportul relevă diferenţe regionale izbitoare în domenii precum productivitatea, ratele mortalităţii infantile şi vulnerabilitatea la schimbările climatice. Luând în considerare lecţiile învăţate în cursul actualei şi precedentelor perioade de programare, precum şi discuţiile cu o gamă largă de părţi interesate, raportul conţine o serie de propuneri de reformare a politicii de coeziune.
     Criza financiară şi economică a evidenţiat necesitatea unei politici care să stimuleze investiţiile în     competitivitatea tuturor regiunilor şi să continue sprijinirea dezvoltării celor rămase în urmă. Survenind concomitent cu examinarea detaliată a cheltuielilor totale ale UE, raportul evidenţiază faptul că finanţările viitoare ar trebui să se concentreze pe un număr limitat de priorităţi, în acord cu obiectivele strategiei Europa 2020 de realizare a unei „creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii”. Evidenţiind beneficiile ajustării finanţării la nevoile de dezvoltare naţionale şi regionale, raportul deschide o dezbatere cu privire la modul în care arhitectura generală a politicii de coeziune poate asigura ca fiecare fond să contribuie efectiv la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.Raportul conţine argumente potrivit cărora ciclurile de planificare şi administrare a politicii de coeziune ar trebui revizuite pentru a se asigura transpunerea acestor obiective în priorităţi de investiţii.
     Pentru atingerea acestor obiective, Comisia propune stabilirea unui cadru general strategic cuprinzător care detaliază priorităţile, obiectivele şi reformele necesare pentru a maximiza impactul investiţiilor în cadrul politicii de coeziune. Un contract între statele membre şi Comisie ar detalia modul în care s-ar îndeplini aceste obiective, prin dezvoltarea viitoarelor programe de reformă naţionale elaborate la nivelul ţărilor. Acesta ar include stabilirea de obiective clare şi măsurabile şi evidenţiază importanţa coordonării naţionale a finanţărilor din diferite surse UE pentru a asigura rezultate efective şi vizibile.
    O altă idee înaintată este aceea de a oferi stimulente pentru a face ca implementarea programelor de coeziune să fie cât mai eficientă şi mai ambiţioasă posibil. Un procent din finanţarea în cadrul politicii de coeziune ar putea fi rezervat şi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale şi regionale, în funcţie de calitatea şi progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor propuse. Raportul propune, de asemenea, idei de simplificare a procedurilor de finanţare prin reducerea birocraţiei, precum şi prin îmbunătăţirea evaluării, performanţei şi rezultatelor prin stabilirea mai eficientă a obiectivelor. (DorohoiNews.ro)

Autor: DorohoiNews.ro
 

GALERIE FOTO