Decizia Curţii de Apel vine după o hotărâre a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din octombrie 2014, atunci când MApN a fost sancţionat prin avertisment, în urma unei petiţii depuse de 17 organizaţii nonguvernamentale. Armata a contestat soluţia CNCD, în cererea de chemare în judecată susţinând că acuzaţiile care i-au fost aduse sunt nefondate, aducând ca argumente faptul că un număr egal de femei şi bărbaţi ar scădea eficienţa şi capacitatea de reacţie, pe motiv că femeile au, timp de 4-5 zile pe lună, ciclu menstrual, se întâmplă să dea naştere la copii şi, în plus pot avea şi rău de mare.

Ministerul Apărării Naţionale a fost reclamat la CNCD pe 25 martie 2014, atunci când o serie de ONG-uri au depus o petiţie în legătură cu discriminarea pe criterii de gen a locurilor scoase la concurs pentru admiterea în instituţiile de învăţământ proprii şi prevederea unui număr de locuri considerabil mai mic pentru fete faţă de numărul de locuri rezervate băieţilor.

CNCD a hotărât că faptele sesizate constituie discriminare şi a sancţionat MApN cu avertisment, recomandând ca pe viitor să fie respectat principiul nediscriminării şi al egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

„Sunt îndeplinite elementele faptei de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1, respectiv suntem în prezenţa unei diferenţieri, creată de către părţile reclamate prin fapta de a fi acordat un număr de locuri mult mai mare pentru candidaţii de sex masculin, faţă de candidaţii de gen feminin. Efectul creat constă în afectarea dreptului la educaţie al candidaţilor de gen feminin”, arăta atunci instituţia sesizată.

Ministerul Apărării a contestat, însă, în instanţă decizia CNCD, considerând-o „nelegală şi netemeinică”. În motivaţia MapN de chemare în judecată se arată că „profesia de militar se exercită, în mare măsură, prin executarea de misiuni extrem de solicitante din punct de vedere fizic, o asemenea caracteristică fiind improprie structurii anatomice a persoanelor de sex feminin”.

Reprezentanţii Ministerului au argumentat că încadrarea în învăţământul militar superior al unui număr de femei egal cu cel de bărbaţi poate conduce în timp la structuri ale trupelor din teatrele de operaţiuni care să fie formate în proporţii egale atât din femei, cât şi din bărbaţi, ceea ce ar scădea potenţialul efectivului militar, al forţelor de reacţie şi al capacităţii de acţiune. Mai mult, MApN arată că femeile nu ar putea fi şcolarizate în număr egal cu bărbaţii pentru că în fiecare lună au o perioadă de ciclu menstrual şi, în plus, se întâmplă să dea naştere şi la copii.

„O abordare fără limitări şi constrângeri din partea decidentului militar la concursurile de admitere în unităţile şi instituţiile de învăţământ militar poate conduce, în situaţia cea mai defavorabilă, la ocuparea an de an a locurilor scoase la concurs numai de către femei, la toate armele şi specialităţile militare; prin reducere la absurd, într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situaţia conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau de elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice şi biologice a părţii feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile, escadrila să fie neoperaţională, iar pe perioada maternităţii, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din aceeaşi escadrilă, situaţia să fie asemănătoare”, explică MApN.

Alte consideraţii ale Ministerului Apărării se referă la specializările militare din Marină care, arată reprezentanţii, presupun predispoziţia la efort fizic şi psihic îndelungat, în spaţii care nu le permit femeilor intimitate şi le expun la niveluri foarte ridicate de poluare şi zgomot. Reprezentanţii MApN spun că navele sunt construite în aşa fel încât să satisfacă nişte condiţii minime de trai şi că lucrul pe ambarcaţiune implică reguli stricte de convieţuire la bord ale echipajelor mixte, mai ales că de multe ori, la navele mici, lipsesc condiţiile de igienă. Un alt motiv pentru care femeile nu ar putea să lucreze în Marină de la egal la egal cu bărbaţii este „răul de mare”.

„...activitatea la bordul navelor trebuie să ţină seama de condiţiile speciice, care pun în faţa personalului masculin şi feminin exigenţe cu totul deosebite care ţin de microclimatul navei (umiditate crescută, mişcarea navei care induce sindromul de „rău de mare”, vibraţii şi zgomot puternice, temperaturi ridicate/scăzute, iluminat artificial, lucrul la înălţimi mari sau în afara bordului navei ori sub apă, manipularea unor greutăţi mari ce necesită forţă fizică, etc.) care pot cauza stări de disconfort, scăderea capacităţii de muncă, paloare, oboseală, greţuri, vărsături, intoxicaţii etc. (...)”, spun reprezentanţii MApN.

Ba mai mult, Ministerul Apărării argumentează că, de fapt, în ceea ce priveşte probele pe care candidaţii trebuie să le susţină în cadrul concursului de admitere, fetele sunt avantajate pentru că unele normele referitoare la testarea abilităţilor fizice ale candidaţilor „pot fi privite ca fiind discriminări pozitive în cadrul persoanelor de gen feminin”.

În sprijinul poziţiei sale, MApN aduce drept exemple hotărâri ale Curţii de Justiţie de la Luxemburg şi menţionează că în întreaga lume ponderea persoanelor de gen feminin în rândul structurilor operaţionale ale armatelor este de circa 25-30%, pentru că în caz contrar ar afecta capacitatea de reacţie.

Ca o concluzie, Ministerul Apărării cere să fie recunoscut dreptul la diferenţă şi argumentează că „principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că situaţiile diferite impun un tratament juridic diferit”, tactica ministerului fiind o derogare de la acest principiu al egalităţii între femei şi bărbaţi.

Decizia Curţii de Apel nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs. Sursa: Gandul.info

GALERIE FOTO