Anul acesta se implinesc 150 de ani de la infiintarea Spitalului Municipal din Dorohoi. Domnia lui A.I.Cuza a fost foarte importanta pentru Tarile Romane prin urmare si Dorohoiul a beneficiat de aceasta binecuvantata pagina a istoriei Romaniei. Dorohoienii sunt recunoscatori Domnitorului si prin faptul ca o strada din Municipiu ii poarta numele.

La începutul epocii moderne, în cadrul procesului general de intensificare a activitatii industriale si comerciale pe teritoriul ţarii noastre, populaţia urbana creşte apreciabil, impunînd autoritaţilor administrative o mai mare grijă pentru ocrotirea sănătaţii si o atentie sporită problemelor edilitar-gospodăreşti.

După 1821, populaţia oraşului Dorohoi, formată în majoritate din meşteşugari, lucrători, negustori creşte ş i ea, ajungînd la 6049 locuitori în 1859, faţă de 4430 locuitori în 1831. La cererea insistentă a cetăţenilor se înfiinţează la Dorohoi, la 16 iulie 1827, farmacia "Hygeia"-prima instituţie sanitară din această localitate urbana.

Starea sanitară precară a populaţiei impunea, însă, înfiinţ area şi a unui spital la Dorohoi, reşedinţa ţinutului cu acelaşi nume. Apelurile locuitorilor la forurile superioare se înteţesc după ce, la 31 ianuarie 1858, marele propietar dorohoian Mihail Ştefanovici, donează suma de 500 galbeni şi casele din Mihăileni pentru întreţinerea unui spital în oraş cerînd doctorului Constantin Vîrnav, fiu al acestor locuri să sprijine această măreaţă opere de binefacere. De această dorinţă stringentă a obştei tîrgului Dorohoi va ţine seama Alexandru Ioan Cuza, primul domn al statului român modern. Astfel, prin depeşa telegrafică nr. 684 din 8 septembrie 1862, semnată de Carol Davila, se făcea cunoscut conducerii oraşului Dorohoi: "Cu ocazia unificării serviciului sanitar, Măria Sa Domnitorul au întărit înfiinţarea a 15 paturi de bolnavi oraşului de acolo." (vezi foto)

Printr-o altă adresă, datată 6 martie 1863, semnată de acelaşi Carol Davila, inspector general în Direcţia Serviciului Sanitar Bucureşti, se făcea cunoscut că "Spitalul ce s-a hotarît de guvern a se înfiinţa în acel oraş urmează a se deschide chiar în anul acesta.... Vă invit ca să îngrijiţ i mai din vreme un local potrivit cu aşezarea unui asemenea stabiliment de binefacere ce are a fi compus din 15 paturi, căci darea acestui local priveşte în sarcina acelei onor municipalităti."

Că spitalul şi-a început activitatea la 1 ocotombrie 1863 rezultă şi din adresa . nr. 5596 din 16 august 1863 a Direcţiei generale a serviciului sanitar Bucureşti prin care se cerea conducerii oraşuluIsă organizeze licitaţie publică pentru aprovizionarea Spitalului din Dorohoi, "care se va deschide la 1 octombrie 1863", cu 15 stînjini lemne necesare pentru perioada 1 octombrie 1863-1 iulie 1864. (vezi anexa)

Pentru conducerea spitalului s-a înfiinţat o "Epitropie", care se îngrijea de dotarea şi extinderea spitalului, creşterea numărului de paturi, îngrijirea corespunzătoarea bolnavilor internaţi, asigurarea personalului sanitar. etc.
La nivelul districtului, în virtutea Decretului domnesc nr. 682 din 25 august 1863, s-a înfiinţat "Comisia spitalicească" formată din prefectul districtului (judeţului), preşedintele municipalitaţii,medicul primar al districtului şi medicul oraşului, care avea în atenţie şi spitalul nou creat în Dorohoi.

Primul medic al spitalului a fost doctorul Anton Sobotec (director al spitalului in perioada 01 octombrie1963 – 14 aprilie 1868), care s-a confruntat cu foarte mari greutăţi în primii 5 ani de funcţionare a spitalului, reuşind să înlăture unele din ele. În 1868 este înlocuit cu doctorul Vasile Mihăilescu (director al spitalului in perioada 15 aprilie 1868 – 9 februarie 1905) care, de asemenea, a depus eforturi susţinute pentru consolidarea spitalului. Astfel, în 1869 spitalul se extinde cu 10 paturi, fapt ce a făcut ca din 1872 să fie încadrat un al doilea medic, secundar, dr. H. Blber. Din acelaşi an, spitalul orăşenesc devine spital judeţean.

Spitalul este subordonat direct serviciului sanitar al judeţului, în cadrul căruia funcţiona "comisia spitalicească ,ce se preocupa, în special de baza materială a acestei insitutii sanitare." Din aceasta perioada avem un document prin care se solicita primarului un ajutor financiar pentru a remedia bucataria spitalului, distrusa „cu ocazia ploilor” si prin urmare nu se mai „puteau prepara bucate” pentru bolnavi. Tot din arhivele nationale avem un document cu „obiectele de inzestrare” necesare spitalului in care se solicita „imbracaminte, asternuturi, obiecte de lemnarie si alte lucruri necesare bunei functionari a institutiei.” (vezi anexa)

Spitalul a fost implicat si in Razboiul de Independenta cat si in Primul Razboi Mondial. (vezi anexa).
În anul 1885 numărul paturilor creşte la 30 din care 20 ale judetului şi 10 ale comunei. În anul 1889 spitalul judeţean funcţiona cu 50 de paturi, din care 20 între ţinute din fondurile judeţului si 30 din fondurile statului, acestea din urmă ajungînd la 18 mii lei anual. Evidenţa utilizării sumelor bugetare se ţinea separat: secţ iunea judeţului si secţiunea statului. Tot cu cheltuiala statului se mai întreţ inea şi un lazaret de pelagroşi, care funcţiona în general între 10 mai şi 10 august ale fiecărui an.

In ultimul deceniu al secolului trecut, spitalul continuă să funcţ ioneze tot cu 50 de paturi, din care 30 întreţinute de stat. Din cauza reducerii subvenţiilor de la stat, lazaretul pentru pelagroşi a fost desfiinţat un timp. Numărul bolnavilor spitalizaţi este însă în continuă creştere. Astfel, în 1896, au fost spitalizaţi 1045 bărbaţi, 637 femei, 48 băieţi si 32 de fete.

Pe lîngă aceste internări medicul spitalului a mai tratat prin consultaţii gratuite 3458 bolnavi. Vasile Mihăilescu -medicul primar al spitalului -propune autorităţilorjudeţului, în 1896, înfăptuirea următoarelor măsuri: construirea unui pavilion pentru băi, o cameră mortuară izolată de cladirea spitalului, o gheţărie, împrejmuirea terenului, numirea unui medic secundar si sporirea numarului de îngrijitori. Aceste dorinţe ale medicului de spital se vor înfăptui abia în primele decenii ale secolului nostru, prin grija medicului primar al oraşului, doctor N. Criveţ. Sub îndrumarea acestuia se amenajează un pavilion de boli contagioase pe lîngă spital, se dotează serviciul sanitar cu aparatură necesară dezinfecţiilor, se adoptă noi măsuri pentru combaterea bolilor contagioase, îngrijirea ambulatorie a bolnavilor din cîmpul muncii, înfiinţarea unui spital cu 20 paturi pentru comunitatea evreiască si altele.

In anul 1914, spitalul judeţ ean Dorohoi era încadrat cu un medic primar, un medic secundar, 2 subchirurgi si o moaşă supraveghetoare. Această încadrare se va menţine şi între cele două războaie mondiale, deşi numărul bolnavilor creşte de la an la an. Medic primar întîlnim acum pe D. Aronovici director fiind Moisescu Ioan (1 noiembrie 1910 – 31 martie 1919).

Casele vechi în care funcţiona spitalul devenind necorespunzătoare,în urma demersurilor făcute de organele locale, Ministerul Sănătăţii Publice şi Ocrotirii Sociale, a aprobat în 1926, suma de 7 milioane lei pentru construirea unui nou local. Astfel va fi construita actuala sectie de chirurgie
 
Înca din septembrie 1926, a sosit În Dorohoi, arhitectul Ionescu din Ministerul Sănătăţii care, Împreună cu primarul oraşului, Ştefan Scriban a hotărât punerea pietrei fundamentale a clădirii spitalului. Doctorul C. Vereanu (director al spitalului in perioada 1 aprilie 1919 – 31 ianuarie 1944), medicul şef al spitalului, În perioada 1926-1944, a depus eforturi susţinute pentru construirea noului local de spital, unde veneau să-ş i caute sănătatea tot mai mulţi bolnavi. Construcţia noului spital judeţean a fost sprijinită şi de poetul Ion Pillat, deputat de Dorohoi În Parlamentul României, vicepreşedinteal Comisiei Deputaţilor si apoi preşedintele Consiliului Judeţean Dorohoi.

Deşi judeţul şi oraşul au căpătat un nou local, care va deveni secţia de chirurgie, spitalul judeţean nu făcea faţă solicitărilor tot mai numeroase ale cetăţenilor bolnavi din zonă, datorită numărului mic de paturi şi de medici ca şi a condiţiilor materiale modeste în care-şi desfaşura activitatea.
Abia În anii de după război, spitalul din Dorohoi va cunoaşte o dezvoltare apreciabilă atît sub aspectul bazei materiale cît şi al activităţii medicale propriuzise.

Astfel, mai tîrziu s-au luat măsuri pentru lărgirea spaţiului, construirea unui bloc alimentar, Înzestrarea spitalului cu instrumentar si aparatură medicală nouă, sporirea numărului de medici şi cadre cu pregătire medicală etc., toate pentru apărarea sănătăţii oamenilor, pentru apărarea vieţii lor.
Imediat după război Începe organizarea spitalului pe secţii: interne, chirurgie, contagioase, la care se vor adăuga ulterior, secţiile de obstetricăginecologie si tbc. Numărul paturilor ajunge la 140, În anul 1948, cînd se înfiinţează În cadrul spitalului o secţie de pediatrie şi se pun bazele unui laborator de analize medicale.

În perioada anilor 1950-1960 asistenţa spitalicească Îş i extinde sfera de cuprindere prin mărirea spaţiului de spitalizare, iar secţiile de specialitate se profilează tot mai mult În reţele care Îndrumă şi controlează activitatea de specialitate de pe Întreg teritoriul arondat spitalului. Creşte numărul cadrelor medicale la 27, iar al cadrelor medii la 85.

La finele anului 1989, Spitalul Municipal Dorohoi dispune de 999 paturi, 146 medici, 6 chimişti, 425 cadre medii, 203 cadre de servire si 137 cadre tehnicoadministrative.
La începutul anului 2001 şi pana în prezent se asigura asistenţă medicală de specialitate (spitalicească şi ambulatorie) pentru circa 35.277 locuitori din municipiul Dorohoi şi 54.217 locuitori din comunele arondate.
Directorii spitalului de la infiintare si pana in prezent sunt:
1.    Dr Sobotec Anton    01 octombrie 1863-14 aprilie 1868
2.    Dr Michailescu Vasile    15 aprilie 1868-09 februarie 1905
3.    Dr Apostoleanu Ioan    10 februarie 1905- 31 octombrie 1910
4.    Dr Moisescu Ion    01 noiembrie 1910-31 martie 1919
5.    Dr Vereanu C-tin    01 aprilie 1919- 31 ianuarie 1944
6.    Dr Popovici Alexandru    01 februarie 1944- 30 septembrie 1945
7.    Dr Mihailiuc Nicolae    01 octombrie 1945- 31 martie 1949
8.    Dr Segal Cezar    01 aprilie 1949- 31 mai 1950
9.    Dr Marcovici Leon    01 iunie 1950- 30 iunie 1951
10.    Dr Sut Mendel    01 iulie 1951- 12 ianuarie 1952
11.    Dr Serban Petru    13 ianuarie 1952- 31 martie 1957
12.    Dr Haier Solomon    01 aprilie 1957- 30 noiembrie 1957
13.    Dr Danilof Berleiev    01 decembrie 1957- 30 iunie 1977
14.    Dr Dragan Victor    01 iulie 1977- 28 februarie 1986
15.    Dr Banila Tanase    01 martie 1986- 10 noiembrie 1989
16.    Dr Alexandroaie Maria    10 noiembrie 1989- 12 februarie 1990
17.    Dr Ciubotariu Valerian    12 februarie 1990- 02 iunie 1997
18.    Dr Gherasim Stelian    02 iunie 1997- 13 noiembrie 1998
19.    Dr Baranyi Attyla    13 noiembrie 1998- 27 mai 1999
20.    Dr Gherasim Stelian    27 mai 1999-12 iunie 2000
21.    Dr Baranyi Attyla    12 iunie 2000- 01 aprilie 2003
22.    Dr Vamvu Emilian    01 aprilie 2003- 16 februarie 2006
23.    Dr Andries Valerian    16 februarie 2006- prezent

In anul 1988, la aniversarea a 125 de ani de la infiintarea spitalului a fost organizata o sesiune de comunicari stiintifice cat si o expozitie filatelica intitulata „Medicina si Crucea Rosie in slujba sanatatii omului”. Astfel pe langa expozitia filatelica au conferentiat mai multe personalitati ale vremii.

Catalogul expozantilor filatelisti:
-Vasile Arnautu – Botosani  Sport, Sanatate, forta, Maiestrie
-Nita Lantos – Botosani    In apararea sanatatii
-Marcel Tudor – Barlad    Medicina in slujba omului
-Daniel Burac – Dorohoi    Mens sana in corpore sano
-Stefan Moraschi – Dorohoi Ocrotirea sanatatii in tara noastra.
Din comitetul de onoare a facut parte d-na Elena Burac – primarul orasului Dorohoi, Gheorghe Grigoras – vicepresedinte al consiliului popular al orasului Dorohoi, Dr. Tanase Banila – medic specialist, director al spitalului si presedintele Crucii Rosii, Edwin Serdocz, secretar al comitetului de Cruce Rosie al orasului Dorohoi, Mihai Matei, presedinte al comitetului judetean de Cruce Rosie Botosani si Victor Sarghie, director al Directie Sanitare a judetului Botosani si vicepresedinte a comitetului judetean de Cruce Rosie.

Aceasta manifestare cultural-stiintifica s-a desfasurat in perioada 21-28 septembrie. Preot Teodor Ciurariu, misionar de caritate in cadrul Spitalului Municipal Dorohoi.

GALERIE FOTO