Cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentelor Vasculare Cerebrale, sărbătorită în fiecare an pe 29 octombrie, pacienții din România au cerut ministrului Sănătății să ia măsuri pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Acesta reprezintă a treia cauza de mortalitate din România după bolile cardiovasculare și cancer, țara noastră fiind printre țările cu cea mai mare incidență a accidentelor vasculare cerebrale. Anual, 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral.

În România, nivelul mortalităţii determinat de accident vascular cerebral este de aproximativ 300 de cazuri la suta de mii de locuitori, față de media europeană, de 200 de cazuri.

Pe de altă parte, se estimează că aproximativ 200.000 de români suferă de fibrilație atrială, una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac, o afecțiune adesea fără simptome şi unul dintre principalii factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Uneori, afecțiunea poate fi însoțită de simptome precum palpitații, leșin sau dureri în piept. Fibriația atrială crește de 5 ori riscul de accident vascular cerebral și cu 70% riscul de mortalitate prin această complicație.

În vreme ce medicii spun că pacienții români nu sunt disciplinați și nu își respectă tratamentele prescrise de doctori, pacienții sunt nemulțumiți deoarece medicamentele pentru tratarea fibrilației atriale fie nu sunt compensate deloc, fie sunt compensate numai parțial.

„Inima speciei umane e construită astfel încât să bată regulat cu o frecvență determinată, normală, între 60 și 100 de bătăi pe minut. Orice anomalie de regularitate sau de frecvență a bătăilor inimii se numește aritmie. Fibrilația atrială se definește ca un ritm complet dezordonat”, explică medicul cardiolog Anca Dan de la Societatea Română de Cardiologie.

„Întotdeauna, pacientul în stare critică nu a fost tratat în România așa cum se cuvine”

Alături de Societatea Română de Cardiologie, de Societatea de Neurologie din România și de Societatea Națională de Medicina Familiei, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților a realizat o evaluare a riscului cardiac la sute de persoane din orașele Cluj-Napoca, Timișoara și București. Din cei 1.105 pacienți evaluați până acum, 72% erau pensionari, media de vârstă fiind de 62,7 ani. Oamenii au fost evaluați în cadrul campaniei naționale „Parcurile Inimilor Fericite”, o campanie de informare pentru depistarea precoce a fibrilaţiei atriale.

Medicii au descoperit că 3% dintre persoanele testate (adică 34 de pacienți) sufereau de fibrilație atrială, dar nu știau lucrul acesta.

„Ei au beneficiat de consilierea medicilor noștri. Avem datele lor de contact astfel încât de acum o să îi invităm la workshop-uri, o să îi ajutăm să beneficieze în sistemele de sănătate de o evaluare profesionistă pentru a fi corect tratați", a declarat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

„Fibrilația atrială este generatoare de alte afecțiuni cu risc major. Un pacient cu fibrilație atrială, dacă nu știe că are [această boală – n.r.] și nu i se aplică tratamentul, va fi între pacienții cu risc mare. Procentele noastre ne alarmează: 3% din această categorie de persoane cu risc pot fi descoperite de medicul de familie și trimise la medicul cardiolog pentru a primi o terapie corespunzătoare, tocmai pentru a preveni situația în care pacientul ajunge în zona critică", a completat el.

Odată ce pacientul ajunge în stare critică, va avea de înfruntat un sistem defectuos: „Întotdeauna, pacientul în stare critică nu a fost tratat în România așa cum se cuvine. De la locul evenimentului nefericit până la spital s-au îmbunătățit timpii în ultimii ani, dar, la noi, pacienții în stare critică primesc tratament târziu".

„Numărul de accidente vasculare în România e în continuă creștere”

„Fibrilația atrială poate fi o boală în sine sau marca unei alte boli. Cauzalitatea bolii numite fibrilație atrială e, deocamdată, obscură. Există factori genetici. Majoritatea oamenilor care au fibrilație atrială au o cauză care a făcut ca ea să apară. În 2014, principala cauză a fibrilației atriale este hipertensiunea arterială. În România, principala cauză e hipertensiunea arterială. Pe locul doi sunt alte boli cardiace. Cea mai frecventă boală cardiacă în România e arteroscleroza, adică îngustarea arterelor. Ea se va solda și cu fibrilație atrială. Fibrilația atrială poate fi determinată și de boli pulmonare cronice, poate apărea la fumătorii care fac bronșită cronică, la pacienții care au boală tiroidiană”, spune Anca Dan.

Medicul arată că fibrilația atrială a devenit una dintre principalele cauze ale morbidității în Europa: „Cea mai de temut consecință a fibrilației atriale este accidentul vascular cerebral. Deoarece atriile nu se contractează corect, sângele nu circulă continuu și cu viteza corectă. Dacă sângele nu circulă, se coagulează. Inclusv în inimă se pot produce aceste cheaguri care sunt împinse finalmente în absolut tot corpul. Dacă ajunge în creier, produc accidentul vascular cerebral. Fibrilația atrială a devenit în acest moment a doua cauză pentru accidentul vascular, după hipertensiunea arterială”.

Dan este de părere că românii ar trebui să fie mai bine informați privind bolile de inimă și să meargă mai des la doctor: „Ca să știm de ce ne ferim trebuie să cunoaștem boala. E recomandat ca fiecare persoană care a depășit 20 de ani să facă un control cardiac complet la 3-5. Riscul crește exponențial după 65 de ani, iar statisticile arată că femeile au risc mai mare de a face accidente vasculare dacă au fibrilație atrială. Medicina preventivă e cea care trebuie să pornească lupta contra fibrilației atriale. Numărul de accidente vasculare în România e în continuă creștere, în timp ce în țări precum Germania, Anglia și Franța, tendința de creștere a mortalității prin accident vascular a atins un fel de platou”.

Medicul consideră că oamenii trebuie să înțeleagă faptul că una din 4 persoane are risc de a face fibrilație atrială odată ce a depășit 40 de ani. Din acest motiv este necesar ca oamenii să meargă la doctor: „Trebuie să plece de la educație, [sănătatea – n.r.] nu e doar apanajul medicului cardiolog, al neurologului sau al medicului de familie. Majoritatea accidentelor vasculare la cei cu fibrilație atrială se produc la cei care nu au tratamente eficace".

„Nu e un tratament de o săptămână, nici de un an. Nu există pauze că vine Crăciunul”

„30% dintre pacienții noștri nu vin la medic. Nu vin. Îi prindem când vin cu mama lacontrol și când pui stetoscopul pe ei ai surprize destul de frecvent. Prima condiție e să vii la medic. Nu e un tratament de o săptămână, nici de un an. Nu există pauze că vine Crăciunul. Acestea sunt greșeli care se plătesc scump. În primul rând, să vină la medic. În al doilea rând, să-și respecte tratamentul. Tratamentul nu e opțional, nu e din când în când", spune și Rodica Tănăsescu, președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

„E nu grav, e sinucidere lentă, este ceva îngrozitor de grav. În România, pacienții își înghit medicația pentru boli cronice maximum 6 luni pe an. Și atunci te întrebi: "La ce pot să mă aștept?". Accidentele vasculare majore ucid sau lasă invalizi. Accidentele vasculare mai micuțe duc către alterări cognitive importante, adică tulburări ale creierului care duc până la demență. Hipertensiunea prost tratată este aproape o regulă. Dacă am trata corect hipertensiunea, am avea mult mai puține nenorociri în România, inclusiv demențe, accidente vasculare”, continuă ea.

„Responsabilizarea pacientului este foarte importantă”, spune și Barbu.

„Am dat 246 de lei numai pe acel medicament”

Pe de altă parte, reprezentanta Societății Naționale de Medicina Familiei admite că unii pacienți sunt „greu deplasabili”. Situația este gravă în special pentru românii din mediul rural: mulți dintre ei nici nu își pot permite să plătească un drum până în orașul cel mai apropiat pentru a merge la spital.

„Pentru unii pacienți, evaluarea INR-ului (test care analizează capacitatea de coagulare a sângelui) e aproape imposibil de făcut la timp. Sunt departe de laborator, sunt în mediul rural", arată Barbu.

În plus, medicamentele pentru tratarea fibrilației atriale fie nu sunt compensante de stat, fie sunt compensante numai parțial. Un tratament mai nou, mai eficient și mai sigur împotriva acestei afecțiuni costă 246 de lei lunar, însă nu este decontat de stat, explică Barbu, care suferă de fibrilație atrială: „Deși beneficiez de un card cu reducere de 50%, am dat 246 de lei numai pe acel medicament. Tratamentul nu este compensat deloc de Casă. Varianta cealaltă este câteva zeci de lei. Cel ieftin e compensat, dar nu 100%”.

Dinu Constantin Vasilescu, un pacient în vârstă de 79 de ani care a fost diagnosticat cu fibrilație atrială acum câțiva ani, spune că plătește în fiecare lună 100 de lei pentru medicamente: „Nu prea se compensează, decât maxim 50%. Cam un milion pe lună îl dau. Mereu dau bani când mă duc cu rețeta de la medicul de familie”.

Din acest motiv, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților solicită includerea fibrilaţiei atriale drept o prioritate în cadrul strategiei naţionale de sănătate şi, prin urmare, îmbunătăţirea condiţiilor de informare a pacienţilor, de diagnosticare şi de acces la tratament eficient conform standardelor internaţionale.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un simplu „Click” - „Îmi place”, comunității noastre de cititori de pe pagina de Facebook.

GALERIE FOTO