Sare de mare, sare roz din Himalaya, sare neagră din Hawaii, sare trandafirie din Bolivia… pe rafturile magazinelor cu produse bio şi chiar în unele supermarketuri au apărut numeroase alternative la sarea de masă cu care suntem obişnuiţi. Sunt aceste cristale colorate de sare mai bune decât sarea normală? Sau campaniile de promovare exagerează proprietăţile acestora?

Sarea de mare şi alte tipuri de sare neprocesată se bucură de mare succes în gastronomie. Mulţi bucătari o folosesc pentru a da savoare deosebită şi culoare unor preparate. Sarea de mare, spre exemplu, este mai complexă decât sarea de masă standard, care este procesată şi sărăcită de minerale, astfel încât să ajungă pe mesele noastre albă, strălucitoare, fără impurităţi, cu textură uniformă, potrivit unui articol din huffingtonpost.com.

Sarea obţinută artizanal nu este doar mai savuroasă decât sarea obişnuită. Mulţi producători susţin că sarea de mare este mai sănătoasă decât sarea de masă pentru că este naturală şi nerafinată. Sarea de mare este o sursă valoroasă de minerale esenţiale, afirmă producătorii.

Avantajele nu se opresc aici. Potrivit unor site-uri, sarea de mare poate elimina toxinele, normalizează aciditatea, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi digestia, furnizează antioxidanţi.

Orice tip de sare creşte tensiunea arterială!

Numai că aceste beneficii nu sunt confirmate din punct de vedere ştiinţific. Producătorii diverselor sortimente de sare, precum şi multe companii din industria alimentară induc consumatorului ideea că „natural înseamnă mai bun pentru tine”, se arată în articol. Dar din punct de vedere al sănătăţii, sarea este sare, iar consumată în cantităţi mari poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi la alte probleme de sănătate.

În plus, sarea nu este o bună sursă de minerale precum calciul, magneziul sau potasiul. Cantităţile infime din aceste minerale pe care le poate furniza sarea nu acoperă necesarul organismului. Asocierea sării cu aportul de minerale este ca şi cum am afirma că trebuie să ne îndopăm cu miere pentru a beneficia de magneziu.

Promovarea sării nerafinate creează de asemenea confuzii în privinţa beneficiilor pentru sănătate. Procesul de rafinare, folosit mai ales în cazul cerealelor, presupune îndepărtarea învelişului boabelor până într-acolo încât acestea sunt complet sărăcite de substanţe nutritive. Or, nu este cazul cu sarea rafinată. Pentru că, din start, sarea nu este o sursă de nutrienţi. La fel se întâmplă şi cu zahărul nerafinat.

A ridica în slăvi sarea nerafinată sau zahărul nerafinat distrage atenţia de la ceea ce este cu adevărat important: oamenii trebuie să consume mai puţin din aceste ingrediente, precizează huffingtonpost.com.

Aşadar, fie că preferi sarea obişnuită de masă, fie sarea de mare, fie sarea de Himalaya, este important să utilizezi sare cu măsură.

Despre sarea iodată

O diferenţă majoră între sarea de masă standard şi celelalte varietăţi de sare nerafinată este conţinutul de iod. Sarea standard este iodată în procesul de fabricaţie. Iodul este un mineral esenţial pentru funcţionarea glandei tiroide. Pe plan mondial, pentru a preveni tulburările prin carenţa de iod, autorităţile au decis iodarea universală a sării.

Două treimi din iodul din organism se concentrează în glanda tiroidă, responsabilă de funcţionarea corectă a metabolismului. Cea mai frecventă afecţiune generată de lipsa de iod este hipotiroidismul, care în timp poate duce la guşa endemică. Aceasta este o boală relativ rar întâlnită, cu complicaţii majore mai ales dacă apare la copii. Printre complicaţiile guşei endemice se numără cretinismul, tulburările de dezvoltare şi problemele sistemului osos. La femeia însărcinată, această carenţă poate provoca moartea fătului sau avort spontan. De asemenea, există riscul crescut ca bebeluşii care se nasc totuşi să aibă retard psiho-motor.

Persoanele predispuse la carenţă de iod sunt sfătuite să consume sare iodată. Dar asta nu înseamnă că îşi permit să mănânce mai multă sară.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, doza zilnică de sare pentru un adult nu trebuie să depăşească 3-5 grame pe zi. sursa: adevarul.ro

GALERIE FOTO