Lipsa vitaminelor din organism poate duce foarte uşor la anemie, osteoporoză, probleme ale tenului şi părului, dar şi la multe alte afecţiuni.

Vitaminele sunt substanţe chimice cu rol în procesele vitale ale organismului, fiind enzime care modulează reacţiile intracelulare. Sunt extrem de importante în special pentru femei, dat fiind că organismul acestora nu poate sintetiza sau stoca tot timpul vitamine, iar pentru funcţionarea în parametri optimi, prezenţa vitaminelor şi mineralelor este esenţială.

Vitamina A: caise, morcovi, pepene galben, dovleac. Vitamina A are un rol esenţial în formarea şi menţinerea sănătoasă a oaselor, ţesutului moale (conjunctiv), pielii şi membranelor mucoase, având un important rol antioxidant.

Vitamina C: broccoli, lămâi, grapefruit şi sucul de grapefruit, kiwi, portocale, ardei, cartofi, căpşuni şi roşii. Este o vitamină esenţială fără de care organismul nu poate realiza o serie largă de reacţii metabolice şi care are o bine-cunoscută activitate antioxidantă.
Vitamina C este foarte importantă în procesul de cicatrizare, în lipsa ei rănile se vindecă foarte greu, iar calitatea ţesutului cicatricial este îndoielnică. De asemenea, este esenţială în formarea eritrocitelor, stimulează producţia de noradrenalină (neurotransmiţător esenţial), îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi starea de alertă a organismului.

Vitamina E: ulei de porumb, ulei de pește, ficat de cod, alune, unt de arahide, seminţe de floarea soarelui, germeni de ovăz și margarină. Este cel mai important antioxidant liposolubil şi oferă o protecţie superioară membranei celulare împotrivă oxidărilor. Vitamina E participă alături de alte vitamine la formarea eritrocitelor și încetinirea îmbătrânirii.

Femeile aflate în perioadă fertilă sunt sfătuite să nu exagereze în ceea ce priveşte administrarea suplimentelor de vitamina E. Studiile au demonstrat faptul că o concentraţie mare de vitamina E în organismul matern este asociată cu un risc crescut de apariţie a defectelor cardiace congenitale, în special, dacă dieta a fost prea abundentă în vitamină E în jurul perioadei în care a fost conceput copilul.

Vitamina B6: avocado, banane, mazărea, cereale, carnea, fulgii de ovăz, carnea de pasăre şi seminţele. Ajută la reglarea metabolismului şi stimularea funcţiei cognitive, producţia celulelor roşii ale sângelui şi promovează sănătatea sistemului cardiovascular, în metabolismul hemului.

Vitamina B12: produsele de origine animală - brânză, lapte, ouă, carne, în special ficat, inclusiv peştele şi crustaceele. Este esenţială pentru metabolism, diviziune celulară normală şi sinteză proteică, precum şi pentru reglarea sintezei ADN-ului. Chiar şi la concentraţii uşor sub cele normale, apar simptome precum depresie, astenie, slăbirea memoriei.
Principală consecinţă a deficitului este însă anemia pernicioasă, caracterizată printr-o triadă simptomatică: anemie, tulburări gastrointestinale şi simptome neurologice. Persoanele vegetariene au un risc crescut de a se confrunta cu deficitul acestei vitamine. În situaţia lor medicul poate recomanda anumite suplimente.

Acidul folic: legumele frunze, spanacul, sparanghelul, citricele, pepenii, căpşunile, cerealele fortifiate, mazărea, fasolea, brânzeturile cu mucegai, drojdia, ouăle, organele - în special ficatul. Are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului nervos central (sinteză ADN şi ARN) şi protejează împotriva modificărilor genetice care pot stă la bază apariţiei cancerului.
Ajută și la prevenirea anemiei  macrocitare şi creşterea nivelurilor homocisteinei, iar în timpul sarcinii previne apariţia defectelor de tub neural şi stimulează dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului. Unele studii au arătat că acidul folic poate chiar să exercite o acţiune protectoare a creierului împotrivă îmbătrânirii.

Vitamina D: organismul uman o poate sintetiza, prin expunerea tegumentelor la acţiunea radiaţiilor ultraviolete B (expunerea regulată la soare, 20- 30 de minute zilnic sunt suficiente), însă există şi în anumite alimente care o conţin: produsele din pește - hering, somon, ton -, ouă, lactatele îmbogăţite cu vitamina D. Susţine activarea plasmatică a calciului şi a fosforului (minerale importante în promovarea sănătăţii oaselor).
Reducerea nivelului de vitamină D a fost corelată la femei cu creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân, de colon, de ovar, cu hipertensiunea arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. Femeile cu vârsta peste 51 de ani au un necesar mai crescut și sunt sfătuite să recurgă şi la administrarea suplimentelor conţinând vitamină D şi calciu, pentru ca doză zilnică să fie astfel asigurată.

Vitamina K: legumele frunze precum: spanacul, ştevia, salata, dar şi varza, conopida, broccoli, pătrunjelul, anumite fructe (avocado, kiwi), ulei de soia, ulei de pește. Este o vitamină hidrofobă cu rol în coagulare, în metabolismul osos şi în promovarea sănătăţii vaselor sangvine. Studiile au arătat faptul că există o corelaţie directă între nivelurile scăzute de vitamină K din dietă şi creşterea riscului de apariţie a fracturilor de şold, precum şi reducerea semnificativă a densităţii osoase.
Suplimentarea organismului cu minerale şi vitamine poate fi naturală, cu ajutorul fructelor şi legumelor proaspete, sau artificială, cu ajutorul complexelor de multiminerale şi vitamine disponibile în  comerţ.
„Mare atenţie, însă, deoarece administrarea suplimentelor vitaminice asociază riscul de apariţie a unor supradoze şi apariţia unor niveluri toxice”, atrage atenţia medicul specialist.
Nu toate vitaminele au acest risc, dar se recomandă atenţie sporită la administrarea vitaminei A (există hipervitaminoză A), a vitaminei D (hipervitaminoză D), precum şi a unor vitamine din complexul B.

GALERIE FOTO