Zahărul este un aliment obţinut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conţinut mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce pronunţat.

Etimologia denumirii provine din limba arabă, sukkar, care înseamnă plăcere. Căutăm cu înfrigurare gustul dulce cu care suntem obişnuiţi încă de mici, de la laptele praf care conţine zahăr.
Creierul se hrăneşte cu glucoză şi din această cauză stresul ne ,,împinge’’ câteodată către dulce, dar asta nu trebuie să reprezinte o scuză în spatele căreia să ne ascundem.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, spune pentru CSID de ce putem dezvolta o dependenţă pentru zahăr şi cât rău ne poate face.

Femeile preferă gustul dulce, iar bărbaţii acru şi sărat. Din cauza acestui lucru, femeile sunt cele care cu bună ştiinţă „strică’’ structura proteică a colagenului din piele. Astfel, procedurile de înfrumuseţare la care se supun ameliorează numai efectele, în niciun caz cauzele care duc la îmbătrânirea pielii.

„Zaharul este folosit în alimentaţie pentru a îndulci mâncărurile şi băuturile, dar şi drept conservant. Se digeră repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit în celule pentru producerea de energie. Există două tipuri de zahăr: brut, nerafinat, care, pe lângă zaharoză, mai păstrează şi urme din alte substanţe naturale provenite din planta de extracţie, şi zahărul alb, rafinat, care conţine exclusiv zaharoză, toate celelalte substanţe fiind înlăturate prin procedee chimice”, spune Dr. Bălănică.

Zahărul comercializat sub denumirea de brun poate fi zahăr brut, nerafinat sau zahăr alb, rafinat, care a fost colorat cu melasă sau caramel.

Zahărul are multiplii înlocuitori din sursa naturală sau artificială. Cei din sursa naturală sunt ştevia, care nu are calorii, sau mierea, iar din sursa artificială zaharina sau aspartamul.

Dependenţa de zahăr poate fi genetică Totodată, nevoia de dulce poate face parte din mâncatul compulsiv, determinat de stres şi de lipsa unui program alimentar adaptat sau din cauze hormonale.

1. Afectează sistemul cardiovascular
Este demonstrat că zahărul consumat în exces creşte riscul apariţiei bolilor cardiace şi afectează sistemul de pompare al inimii, putând duce la infarct miocardic. Vinovată este o moleculă din zahăr care provoacă schimbări în muşchiul inimii.

2. Determină depunerea grăsimii abdominale
Din ce în ce mai multe persoane de pe glob suferă de obezitate, iar zahărul este unul din principalii vinovaţi. Consumul excesiv favorizează stocarea grasimilor în zona abdomenului.

3. Este mai periculos decât sarea
Este, cu adevărat, un ucigaş tăcut. Un studiu din 2008 a arătat că consumul excesiv de fructoză duce la apariţia unei boli numită rezistenţă la leptină. Leptina este un hormon care îţi transimte că ai mâncat suficient. Astfel, ajungem să ignorăm ceea ce ne zice creierul şi să mâncăm necontrolat. Aşa că, dacă te îngraşi şi nu înţelegi care este motivul, ar trebui să-ţi controlezi consumul de fructoză. Fructele şi mierea sunt cele care conţin fructoză.

4. Determină câteva tipuri de cancer
Când vine vorba de cancer, zahărul joacă un rol crucial. Numeroase studii au confirmat că o dietă anti-cancer trebuie să elimine complet zaharul, întrucât acesta favorizează creşterea şi dezvoltarea tumorilor.

6. Zaharul şi alcoolul au acelaşi efect asupra corpului
Fructoza şi glucoza consumate în exces sunt la fel de dăunatoare pentru ficat cum este metabolizarea etanolului. Zahărul şi alcoolul se fac responsabili de: hipertensiune, infarct miocardic, pancreatită, obezitate, malnutriţie, disfuncţie hepatică, dependenţă.

7. Te îmbătrâneşte
Nu este un mit, zahărul chiar accelerează procesul de îmbătrânire. Şi nu doar cel fizic, ci şi cel cognitiv - zaharul îţi afectează memoria şi capacitatea de concentrare.

„Zaharul se ascunde în majoritatea alimentelor din comerţ. De aceea, le sugerez pacienţilor mei să citească cu atenţie eticheta produselor pe care le cumpără. Chiar dacă vorbim despre cele care nu sunt dulci (sos de roşii, dressing de salată, apă tonică, pâine), acestea conţin zahăr. Din păcate, de-a lungul unei zile ajungem să consumăm cantităţi imense de zahăr, chiar şi fără să ne dăm seama, pentru că nu se numeşte aşa”, adaugă medicul Florin Ioan Bălănică.

GALERIE FOTO