Litiaza biliară, cunoscută și sub numele de pietre la fiere, este o condiție frecventă, în special după vârsta de 40 de ani. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, nu generează simptome. Atunci când calculii biliari blochează căile biliare, pot apărea simptome neplăcute. Descoperă cum poți identifica prezența pietrelor la fiere.

Până la 80% dintre calculii biliari sunt asimptomatici. Mulți oameni trăiesc cu această condiție fără să manifeste simptome. Adesea, pietrele sunt descoperite accidental, în timpul ecografiilor abdominale realizate pentru alte probleme de sănătate.

Pietrele tăcute nu interferează cu funcționarea vezicii biliare, ficatului sau pancreasului, astfel că nu necesită intervenție medicală.

De ce se formează pietrele la fiere
Calculii biliari se dezvoltă atunci când bila conține niveluri crescute de colesterol, bilirubină sau are un conținut scăzut de săruri biliare, conform informațiilor de la Johns Hopkins Medicine. Bila, un lichid produs de ficat, este esențială în digestia grăsimilor din alimente și este stocată în vezica biliară. Pietrele la fiere pot apărea și când vezica biliară nu se golește complet sau suficient de frecvent.

Motivele pentru modificările în compoziția bilei nu sunt complet înțelese, dar s-a observat că anumite persoane prezintă un risc crescut de a dezvolta calculi biliari din cauza unor factori precum obezitatea și o dietă bogată în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați, dar săracă în fibre.

Alți factori de risc includ:
- Femeile au un risc de două ori mai mare decât bărbații de a dezvolta calculi biliari;
- Sarcina, terapia de substituție hormonală și contraceptivele orale: Excesul de estrogen poate crește nivelul de colesterol din bilă și poate reduce contractilitatea vezicii biliare;
- Vârsta peste 60 de ani;
- Medicamentele pentru scăderea colesterolului: Acestea pot crește excreția de colesterol în bilă;
- Diabetul: Persoanele cu diabet au adesea niveluri ridicate de trigliceride, crescând riscul de calculi biliari;
- Pierderea rapidă în greutate: Pe măsură ce corpul metabolizează grăsimile în timpul pierderii rapide în greutate, ficatul poate secreta cantități suplimentare de colesterol în bilă, favorizând formarea pietrelor la fiere.

Calculii pigmentari, compuși din bilirubină, sunt mai frecvenți la persoanele cu ciroză hepatică, infecții ale tractului biliar și afecțiuni ereditare ale sângelui, precum anemia falciformă.

Ce simți când suferi de pietre la fiere
Calculii biliari devin simptomatici numai atunci când cresc în dimensiune sau migrează din vezica biliară, blocând una dintre căile biliare. Aceste căi sunt tuburi care transportă bila de la ficat către vezica biliară (unde este stocată) și apoi din vezica biliară către intestinul subțire (unde este utilizată pentru digestie).

Simptomele sunt denumite colică biliară sau, în termeni populari, criză de fiere. Aceasta apare de obicei după o masă bogată în grăsimi și este frecvent declanșată în timpul nopții.

Fiecare persoană poate experimenta colica biliară într-un mod diferit, dar simptomele comune în cazul pietrelor la fiere includ:
- Durere constantă și severă în partea superioară a abdomenului, care crește rapid în intensitate și poate dura de la 30 de minute până la câteva ore;
- Durere în spate, între omoplați;
- Durere în umărul drept;
- Grețuri;
- Vărsături;
- Febra;
- Frisoane;
- Icter (îngălbenirea pielii și/sau a albului ochilor);
- Balonare;
- Intoleranță la alimentele grase;
- Eructații sau flatulență;
- Indigestie.

Aceste simptome pot fi similare altor afecțiuni, cum ar fi infarctul miocardic, apendicita, pancreatita, ulcerul, sindromul de intestin iritabil, hernia hiatală sau hepatita.

Consultă imediat un medic dacă experimentezi următoarele simptome:
- Transpirații;
- Frisoane;
- Febra ușoară;
- Icter;
- Scaune deschise la culoare.

Aceste simptome pot indica o infecție a vezicii biliare, a căilor biliare sau a ficatului, sau pancreatită (inflamația pancreasului).

Tratamente pentru pietre la fiere
Colicile biliare pot înceta atunci când piatra se deplasează și nu mai blochează căile biliare. Cu toate acestea, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, iar calculii biliari care rămân blocați mai mult de câteva ore pot provoca complicații periculoase.

Chiar și atunci când simptomele dispar, există riscul de a suferi o nouă colică biliară în viitor, conform National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, parte a institutului național de sănătate al Statelor Unite. Prin urmare, tratamentul cel mai eficient și recomandat în cazul pietrelor la fiere este îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare.

Procedura de îndepărtare a colecistului este cunoscută sub numele de colecistectomie și poate fi efectuată laparoscopic sau prin chirurgie deschisă. În aproape toate cazurile, se preferă colecistectomia laparoscopică, datorită mai multor avantaje:
- Incizii mai mici;
- Perioadă scurtă de spitalizare;
- Durere mai redusă;
- Recuperare mai rapidă.

Totuși, există câteva situații în care abordarea minim invazivă prin chirurgia laparoscopică nu este recomandată: când inflamația colecistului este severă, când apare o infecție la acest nivel sau când există țesut cicatriceal de la alte operații.

După intervenția chirurgicală, bila produsă de ficat se scurge direct în intestinul subțire (duoden). Acest lucru poate duce la modificări ale consistenței scaunelor, care devin mai moi și mai frecvente la unele persoane.

Tratamente nechirurgicale pentru calculii biliari
Medicii recomandă tratamentele nechirurgicale numai în circumstanțe speciale, cum ar fi în cazul pietrelor compuse din colesterol sau atunci când pacientul suferă de afecțiuni grave care contraindică intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare.

După aceste tratamente, calculii se pot forma din nou. Prin urmare, este posibil să fie necesar să urmezi aceste tratamente pentru o perioadă lungă de timp sau chiar pentru întreaga viață.

Există mai multe opțiuni nechirurgicale pentru eliminarea sau fragmentarea pietrelor la fiere. Acestea includ:

- Medicamente care dizolvă calculii biliari. Aceste medicamente conțin săruri biliare și sunt eficiente doar în cazul pietrelor mici compuse din colesterol. Ele se dizolvă în timp, într-un interval de câteva luni sau chiar ani. Cele mai utilizate substanțe sunt ursodiolul și chenodiolul;
- Litotripsia extracorporeală cu unde de șoc (ESWL). Această procedură utilizează unde de șoc pentru a sparge pietrele în bucăți mici care pot trece prin căile biliare fără a le bloca. Litotripsia este indicată pentru pietrele de dimensiuni mici și medii;
- Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (cunoscută și ca ERCP). Aceasta este o intervenție minim invazivă prin care calculii ajunși în căile biliare pot fi îndepărtați. Un endoscop este introdus prin tractul digestiv până la nivelul duodenului, iar extragerea se efectuează cu ajutorul instrumentelor atașate endoscopului. Procedura este realizată sub anestezie generală.

GALERIE FOTO