In Romania, cancerul de san se situeaza pe locul intai ca incidenta in randul neoplaziilor, urmat indeaproape de cancerul de col uterin, cele doua localizari specific feminine. Din pacate, se inregistreaza un trend ascendent al incidentei la nivel mondial in ultimele decenii iar tara noastra nu face exceptie. Se poate spune ca pana la varsta de 80 de ani, una din 10 femei va dezvolta un cancer de san.

De mentionat este faptul ca, varsta la care este pus acest diagnostic este tot mai tanara si stadiul bolii in momentul diagnosticarii este de multe ori avansat, chiar metastatic, factori care umbresc prognosticul acestor paciente.

Exista mai multi factori de risc incriminati a fi responsabili pentru dezvoltarea cancerului de san. Cei mai cunoscuti sunt: antecedentele familiale de cancer de san, varsta (dupa 50 ani, riscul creste spectaculos), ascendenta in populatii cu risc (femeile evreice care prezinta rude cunoscute cu o mutatie genetica specifica genei BRCA1/2), obezitatea si alimentatia bogata in grasimi animale, cu atat mai mult asociata cu alte obiceiuri nesanatoase, cum ar fi consumul de alcool, fumatul si sedentarismul, istoricul reproductiv al femei - menarha la varste fragede, prima sarcina si alaptatul la varste tarzii, instalarea tardiva a menopauzei, tratamentul substitutiv cu estrogeni si progesteron, precum si antecedente medicale specifice- decelarea bioptica a hiperplaziei atipice la nivelul unui nodul mamar, numar crescut de biopsii mamare, istoric de LCIS ( carcinom lobular in situ ), radioterapie efectuata la nivelul toracelui sau chiar neoplasm mamar in antecedentele personale.
Estimarea riscului individual pentru cancer de san este dificila, cu atat mai mult cu cat in cele mai multe cazuri nu pot fi incriminati decat sexul feminin si inaintarea in varsta.

Nu toate cancerele de san sunt mostenite. Cancerele mostenite genetic se caracterizeaza prin existenta unor mutatii genetice cu penetranta mare in genotip, cu transmisie verticala pe linie materna sau paterna si frecvent asocierea cu alte tipuri de tumori (cancer de ovar, tiroidian, gastric, pancreatic, tumori cerebrale, sarcoame).

Exista un procent de cancere de san care respecta aceste criterii si decelarea acestor mutatii genetice ofera sansa femeilor purtatoare inca sanatoase sa beneficieze de metode de tratament care sa le scada riscul de a dezvolta boala.

Aceasta este populatia feminina cea mai expusa dezvoltarii cancerului de san , respectiv femeile care au in ascendenta rude ce au dezvoltat aceasta boala , mergand chiar pana la a treia generatie, indiferent de care parte apare aceasta ruda, materna sau paterna. In aceste cazuri, intra in evaluarea gradului de risc varsta timpurie la care a aparut boala la ruda cunoscuta (sub 50 ani este considerata precoce), existenta de cazuri de cancer de san bilateral, cazuri de neoplasm ovarian, combinatii de neoplasm de san cu alte localizari de cancer, existenta unor membrii ai familiei depistati cu mutatii genetice cunoscute ca fiind susceptibile de a fi implicate in dezvoltarea neoplasmului mamar, prezenta de neoplasm de san la rude de sex masculin, existenta de mutatii ale genelor cunoscute ca fiind implicate in dezvoltarea neoplaziei mamare- BRCA1/2,p 53, PTEN .

Cancerele asa-zise familiale cuprind insa, nu doar cancerele transmise genetice ci pot oferi intr-adevar un numar mai mare de membri care dezvolta neoplazia tocmai datorita combinarii factorilor genetici cu alti factori de risc , cum ar fi obiceiurile alimentare sau stilul de viata, chiar in lipsa unor mutatii genetice transgenerationale cert decelate.

Autoexaminarea - primul pas
Autoexaminarea sanilor este recomandabila tuturor femeilor, incepand din adolescenta, tocmai pentru ca este simpla, nedureroasa, neinvaziva, respectand intimitatea fiecareia. Se recomanda a fi facuta in primele zile dupa menstruatie, cand sanii sunt neangorjati, moi, usor de evaluat. Este important sa se palpeze si prelungirea spre axila a tesutului glandular mamar, precum si axila in profunzime. Orice nodul descoperit trebuie evaluat de un medic de specialitate. Autoexaminarea nu inlocuieste consultul periodic facut de medic si cu atat mai mult, examenul ecografic sau mamografia.

Teama, rusinea, anamarea din orice motiv nu-si au rostul in aceste cazuri. O examinare simpla deceleaza de obicei tumori cu diametru peste 2 cm, examinarea efectuata de catre un medic specialist poate depista tumori in jur de 1 cm iar mamografia creste sansa de detectie a tumorilor infracentimetrice. Impactul detectiei precoce a tumorilor de san la dimensiuni cat mai mici este vizibil odata cu cresterea sanselor de supravietuire , care cresc peste 95 % pentru tumorile sub 1cm de san. Spre deosebire de cazuri diagnosticate in stadii avansate, cu tumori peste 4 cm, in care supravietuirea scade sub 70%. Mai bine se face un examen medical in plus, cu un rezultat imbucurator, decat sa amane prezentarea la medic. Optiunile terapeutice sunt cu atat mai eficiente cu cat sunt aplicate in stadii precoce, iar recuperarea completa, inclusiv estetica este posibila in aceste cazuri. (DorohoiNews.ro)

GALERIE FOTO