Legea 1/2020 privind pensiile ocupaţionale stabileşte elementele necesare înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, fiind cel de-al patrulea pilon de pensii existent în România.

Legea pensiilor ocupaţionale intră în vigoare la data de 7 februarie, la mai mult de un an de la termenul impus de Uniunea Europeană. Una dintre principalele diferenţe între Pilonul 3 şi Pilonul 4 este că, în timp ce la P3 poate adera, în nume propriu, doar angajatul (chiar dacă plăţile la fondurile de pensii sunt făcute prin contract de către angajator), la Pilonul 4 angajatorul va stabili o schemă de pensii şi va plăti pentru angajat contribuţia.

Contribuţiile vor fi colectate şi plătite de angajator, acestea putând fi împărţite între angajator şi angajat. Concret, legea 1/2020 prevede că angajatorul va propune angajatului o schemă de pensii ocupaţionale, în cazul în care vrea să acorde astfel de bonusuri salariaţilor fiind nevoit să menţioneze acest lucru în contractul de muncă.

Apoi, angajatorul va semna un contract de administrare cu o firmă specializată, autorizată de stat, şi va cere angajaţilor să completeze cererea de aderare la Pilonul IV.

La fel ca şi pensia privată facultativă (Pilonul 3) şi pensia ocupaţională (pilonul 4) este absolut opţională pentru angajaţi, aceştia neputând fi obligaţi să-şi exprime acceptul de aderare la un fond de pensii private. Angajatorul poate decide însă, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile la un fond pentru angajaţii săi, înştiinţând în scris, administratorul şi angajaţii cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de data aplicării deciziei.

Diferenţe majore privind contribuţiile
O altă diferenţă majoră este legată de nivelul contribuţiilor. Astfel, în timp ce la Pillonul 3 nu se poate cotiza mai mult de 15% din salariul brut al participantului, la Pilonul 4 contribuţiile nu pot fi mai mari de o treime din salariul brut al angajatului, fără ca totalul reţinerilor (contribuţii la pensiile de stat, Pilonul 2, contribuţii de sănătate şi impozitul pe venit) să depăşească jumătate din salariul net.

Spre exemplu, la un salariu brut de 5.000 de lei, salariul net este de 2.750 de lei, diferenţa de 2.250 lei însemnând contribuţiile la pensiile de stat şi cele private obligatorii, cele pentru sănătate şi impozitul pe venit. Dacă participantul nu cotizează şi la Pilonul 3 sau nu are alte reţineri din salariu, ar putea contribui la Pilonul 4 cu 1.375 lei, adică jumătate din salariul net.

Când se poate primi pensia ocupaţională
Dreptul la pensia ocupaţională se poate deschide, la cererea participantului, în condiţiile prevăzute de schema întocmită de angajator sau la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare de către participant.

În cazul Pilonului 4, dacă banii strânşi nu sunt suficienţi pentru plata unei pensii ocupaţionale, participantul va primi o plată unică sau plăţi eşalonate în rate lunare timp de cel mult 5 ani. În caz de deces al participantului înainte de a avea dreptul la pensia ocupaţională, banii strânşi la P4 vor fi viraţi moştenitorilor acestuia, în condiţiile legii, conform actului de succesiune.

La Pilonul 3, pensia privată facultativă se acordă când participantul a împlinit vârsta de pensionare, dacă au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare.

Deductibilitate
La pilonul 3, participanţii nu plătesc impozit pentru contribuţia virată dacă aceasta este mai mică decât echivalentul a 400 euro/an, valoarea contribuţiei fiind dedusă din impozitul pe venit. şi la Pilonul 4, lucrurile stau la fel, sumele reprezentând contribuţiile la fonduri de pensii ocupaţionale fiind deductibile fiscal în conformitate cu legislaţia fiscală.

Românii pot adera la toate cele trei fonduri de pensii private
Legea prevede că, în afara contribuţiilor pentru sistemul public de pensii (P1) şi a celor la fondurile de pensii private obligatorii (P2), pentru care plătesc lunar 25% din salariul brut (21,25% la P1 şi 3,75% la P2), pot opta şi pentru celelalte două – P23 şi P4. Singura condiţie care trebuie respectată este ca totalul reţinerilor, inclusiv a contribuţiilor pentru sănătate şi impozitul pe venit să nu depăşească jumătate din salariul net. Sursa: adevarul.ro

GALERIE FOTO